Căile bune și căile rele (I) – Traian Dorz

Tot așa se învață și căile păcatului, ca și căile Domnului. Sunt atâția învățători pentru oricare din aceste căi! Mai ales pentru căile rele, sunt prea destui învățători răi: duhurile, oamenii, cărțile rele. Până când omul nu știe să-i caute, avem datoria să-l ajutăm. După ce știe să-i caute, are datoria să se ajute singur.

Câtă vreme copilul nu poate deosebi răul de bine, el fiind cu totul neînvățat, răspunderea pentru îndrumarea lui pe căile Domnului o au părinții, îngrijitorii, educatorii lui.

Traian Dorz, Cununile slăvite

Teamă și pocăință (II) -Traian Dorz

Cea mai mare nenorocire din lumea aceasta este starea de trăire în păcat, adică în neascultare de Dumnezeu, în vrăjmășie cu Cuvântul Său Sfânt și cu Duhul Său. Dar cea mai fericită eliberare este când un întreg popor se ridică din păcat.

Cea mai mare lipsă a oricărui suflet este lipsa lui Hristos, adică lipsa darului și a harului Său și lipsa Duhului Său (Romani 8, 9), adică lipsa vieții și a luminii, care este El (Ioan 8, 12).

Traian Dorz, Cununile slăvite

Teamă și pocăință (I) -Traian Dorz

Dacă nu te întorci la Dumnezeu și nu părăsești păcatul, ce vei face în clipa descoperirii și a judecății lui Hristos? Ce vei face în clipa întâlnirii cu Dumnezeu, și cu rușinea păcatelor făcute, și cu disprețuirea Cuvântului Său, ori cu batjocorirea Duhului Sfânt, și cu călcarea în picioare a Sfântului Său Sânge, și cu legământul tău? Ce vei face, ce vei face atunci cu toate câte sunt asupra conștiinței tale, împovarând-o (Evrei 10, 29)? Ce vei face cu ele?

Traian Dorz, Cununile slăvite

Mărturia fratelui David Bălăuță despre fratele Ioan Marini

Fratele David Bălăuță, iată ce spune și el:

…Era un om cu totul deosebit în rugăciune: se scula noaptea pe lângă frați și se ruga pe unde putea. La Corna, lângă Arad, unde am mers împreună cu alți frați, luni dimineața când sătenii mergeau la coasă l-au auzit și văzut pe fratele Marini în genunchi în grădina casei unui frate, rugându-se cu plânset mare. Se rugase acolo toată noaptea aceea…

Se spune despre el că intra în curțile fraților printre câini și nu-l mușcau, nici nu lătrau la el…

La Cricău în via surorii Suzana, în timp ce noi ceilalți toți ne-am odihnit și am dormit, el a stat mai bine de două ore în rugăciune…

Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol II

Nu sunteți din lume – Pr. Iosif Trifa

„Voi în lume sunteți, dar nu sunteți din lume”. (Ioan 15, 19; 17, 11-16)

„Prin credinţă, Moise, când S-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.

El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire. Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia împăratului; pentru că a rămas neclintit ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut” (Evrei 11, 24-27).

Preot Iosif Trifa, Oastea Domnului, anul 1932, nr. 5, pag. 3

Fratele Dick Langeveld a trecut la Domnul

Miercuri, 23 ianuarie 2019, a trecut la Domnul fratele Dick Langeveld din Olanda, un frate misionar dedicat care a răspândit zeci de mii de Biblii credincioșilor din Europa de Răsărit în timpul regimului comunist și după căderea comunismului. Din 1974 a intrat în contact cu mișcarea Oastea Domnului care i-a stârnit un mare interes, devenind un prieten apropiat al fratelui Traian Dorz. O mare parte din frățietatea Oastei Domnului l-au cunoscut în special de la adunările de comemorare de la Sibiu și Beiuș.

Ionatan Ille

Ce voieşti să-ți fac? – Pr. Iosif Trifa

Orbul de la Ierihon striga după Mântuitorul: „Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!”. Şi apropiindu-Se Iisus de el, l-a întrebat: „Ce voieşti să-ţi fac?”. Iar el a zis: „Doamne, să văd”. Şi îndată a văzut (Luca 18, 35-43).

Ce grozavă este orbia ochilor! Doamne, fereşte-ne de această osândă. Dar ar trebui să ne rugăm neîncetat să ne ferească bunul Dumnezeu şi de cealaltă orbie, de orbia cea sufletească, pentru că asta-i o osândă mai mare decât toate osândele.

Preot Iosif Trifa, Calendarul Lumina Satelor, anul 1930, pag. 68

Încrederea și biruința (II) – Traian Dorz

Adeseori nu poți vedea bunăvoința lui Dumnezeu față de alții, fiindcă nu le cunoști cele ascunse ale lor. Dar față de tine o poti vedea totdeauna, căci pe ale tale cele ascunse le știi. Și știi ce ai fi meritat pentru ele. Chiar și acel om peste care a venit mânia lui Dumnezeu, totuși chiar și el, cu destul de îndelungat timp înainte și după, vede și știe că Dumnezeu i-a fost binevoitor.

Traian Dorz, Cununile slăvite

Încrederea și biruința (I) – Traian Dorz

Numai acela în inima căruia locuiește necurmat încrederea în Dumnezeu, doar singur acela poate avea mintea echilibrată și cuvântul liniștitor, fața încurajatoare și spiritul prezent în clipele și în împrejurările de mare spaimă și primejdie pentru toți.

Crezând puternic în izbândă, omul încrezător vede limpede calea spre ea. Văzând limpede, poate avea un duh liniștit și un cuvânt dătător de putere și de speranță. Iar mulțimea, care mai mult simte decât înțelege, i se alătură acestuia într-un salt salvator ca printr-o înviere.

Traian Dorz, Cununile slăvite

Chemare lângă mormântul Părintelui Iosif Trifa

Preaiubiții noștri frați şi surori, pe oriunde ați fi, veniți la Sibiu pe 9 februarie, la ora 12, lângă mormântul Părintelui Iosif Trifa, lângă mormântul celui căruia noi avem poruncă să-i privim sfârşitul felului de viețuire şi să-i urmăm credința...

Acolo vom trăi împreună clipe de neuitat și vom auzi mărturii despre omul care a sfârşit (…) o viață de luptă încununată de biruință…, despre dragostea care şi-a dat viața pentru Dumnezeu, pentru Evanghelie şi pentru oameni (Traian Dorz).