Meditații

Oameni prefăcuți cu măști – General Maior Maricel Popa

Anumite chipuri omeneşti sunt de fapt măşti.

Sunt măşti care, deşi afişează bune intenţii, ascund interese proprii, meschine şi răutăţi.

Sunt măşti care deşi afişează persoane bune şi frumoase, ascund monştri.

Sunt măşti care arată oameni puternici şi siguri pe ei, care ascund fiinţe fragile, vulnerabile, pline de complexe.

Sunt măşti ademenitoare, spre a atrage prieteni si oameni care să se îndrăgostească…

Scopul măştilor este divers… de la nevoia de a crea o imagine proprie imaculată, până la a caştiga diferite avantaje…

În tainica noapte din 25/26 ianuarie – Pr. Iosif Trifa

Era în timpul când „lămuririle” căutau să-mi ia viața și zestrea morală. Mă gândeam în mine: Doamne, ce se va alege de mine și de truda mea? Sunt bolnav și s-ar putea întâmpla să închid pentru totdeauna ochii, zdrobit de mâhnire. Iar a grăi și a mă apăra nu pot, fiind oprit cu forța publică.

Îmi venea să îmi strâng în brațe cărțile, să le sărut, să strig: dragile mele cărţi şi tâlcuiri, pentru voi am muncit, pentru voi am trăit, pentu voi mi-am pierdut sănătatea și acum va trebui să vă las orfane, izbite de atacuri, batjocorite. Tot ce am clădit eu cu voi în sufletele cititorilor, se va îndoi, se va clătina, se va zdruncina…

Era seara dinspre 25 spre 26 ianuarie și am pus mâna pe Biblie și Psaltire, să mă mângâi cu Cuvântul lui Dumnezeu. Dar orice mângâiere părea zadarnică. Era pentru prima dată în viața mea când nu mă mai puteam mângâia cu Cuvântul lui Dumnezeu. Parcă îmi trebuia ceva mai mult decât atât. Am adormit plângând, cu perina udă de lacrimi.

Unificarea religioasă, bisericească și națională pe care a facut-o Oastea Domnului – Pr. Iosif Trifa

În istoria acestei țări și acestui neam se scrie un capitol nou: lucrarea pe care a făcut-o și o face mișcarea religioasă, Oastea Domnului.

Istoria de mâine va cerceta și va arăta – în chip nepărtinitor – tot ceea ce a făcut Mișcarea aceasta pentru țara și poporul român.

Roadele acestei binecuvântate mișcări sunt multe și de multe feluri. Înainte de toate și mai presus de toate, roadele Oastei sunt cele duhovnicești: ea pescuiește suflete din adâncul pierzării și le aduce la picioarele Crucii lui Isus cel Răstingnit.

Pe la miezul nopții – Traian Dorz

Un frate spunea: Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a data o boală ce nu mă lasă să mai dorm adânc noaptea, ci mă scoală de mai multe ori. Astfel am prilejul ca, de câte ori mă trezesc, să mă așez pe genunchi și să mă rog.

Suflete al meu, oare tu ce faci noaptea, când te trezești, sau nu poți să dormi în așternutul tău, când frații tăi trec prin încercări ori când surorile tale se zbat în paturile spitalelor, ori în frigurile moții, ori în lipsuri, în singurătate, în suferințe?

Nu faceți din Casa Tatălui Meu – Traian Dorz

Și a zis celor celor ce vindeau porumbei: «ridicați acestea de aici și nu faceți din Casa Tatălui Meu o casă de negustorie.»

Câtă grijă trebuie să avem toți ca să păstrăm cât mai curată și luminoasă Biserica Domnului, Casa Tatălui pe pământ.
În biserică trebuie să fim cu o deplină curăție în rugăciune, în purtare și în ascultare, în credință și în fapte.
Casa Tatălui este Casă de rugăciune și trebuie să fie sfântă și păstrată în sfințenie.
Tot timpul stării noastre în ea trebuie să fim pătrunși de locul și de starea ei sfântă. De prezența puternică a lui Dumnezeu.

Să n-ajungă ei fără noi – Traian Dorz

– meditație în lectura autorului –

Nu ești tu cumva fiul unor părinți credincioși? Dacă da, vrei tu ca părinții tăi să ajungă la mântuire fără tine? De ce nu mergi și tu cu ei la adunare? De ce nu mergi și tu cu ei după Domnul? […] Când în fața judecății lui Hristos se vor despărți cei mântuiți de-a dreapta, și cei pierduți la stânga Lui, și când părinții tăi vor merge la mântuire, unde te vei duce tu dacă nu i-ai urmat aici pe ei după Iisus?

Am zis inimii mele – Traian Dorz

Meditație la Eclesiastul 2, 1 în lectura autorului

“Doar puțin să nu ții strâns frâiele inimii că te trezești îndată cine știe unde după ce te-ai dus, după ce ai căzut, după ce te-ai întinat, după ce te-ai ars, apoi te trezești. Cât te costă atunci să revii din nou unde erai. Câte lacrimi, câte pierderi, câte mărturisiri, câtă durere, câtă rușine, câtă pocăință și câtă milă a lui Dumnezeu.”

Top