Meditații

Ca un crin în mijlocul spinilor – Traian Dorz

Pentru cine privește din afară, toate sunt la fel. Între fecioare nu vede nicio deosebire, între biserici la fel, între adunări așijderea. Nu este una, este cealaltă, nu se poate aici, el merge la alta. E asta între spini? Fie, el se duce la cea care nu-i. E asta prigonită? Fuge și se înghesuie la cea care este permisă. E asta alungată? O lasă și se alipește de cea care este plăcută acum. E asta săracă și nu-l poate plăti? E smerită și nu îl poate înălța? E străină, e fără relații și nu-i poate promite nimic? Atunci ce folos are el de ea? Și rând pe rând mireasa lui rămâne tot între spini, tot smerită, tot săracă, numai cu Hristos, mirele ei. El care știe că din dragoste pentru El, ea este așa printre celelalte. Și rămâne fericită după oricâte părăsiri numai cu Domnul ei.

Un om al rugăciunii – Traian Dorz

Dar în privința rugăciunii toți sunt la fel, căci rugăciunea este mijlocul prin care se primește Duhul Sfânt. Rugăciunea este mijlocul prin care se primește înțelepciunea. Prin ea se primește sănătatea și iertarea. Prin ea se primesc copiii binecuvântați. Prin rugăciune se primește și se oprește ploaia. Prin ea se sting flăcările focului. Prin rugăciune se înlătură mânia și urgia pedepsei. Prin rugăciune se pot face minuni. Prin rugăciune se pot învia morții. Prin rugăciune se poate căpăta orice.

Sărutările Gurii Lui – Traian Dorz

Leapădă ochii cei vechi și deschide-ți alți ochi, ochii cei noi pentru care ce vei vedea va fi totdeauna și totul sfânt. Leapădă urechile vechi și ascultă cu auzul cel nou, altfel nu vei putea desluși nimic. Leapădă-ți înțelegerea veche, o altă înțelegere să ai pentru cele ce ți se vor dezvălui, altfel totul ți se va părea nebunie (1 Corinteni 1, 23). Și cine nu înțelege așa, mai bine să nu înțeleagă nimic pentru că lucrurile Domnului sunt sfinte și cine se apropie de El trebuie să se apropie cu frică și cu evlavie.

Și Dumnezeu poate – Traian Dorz

Când Îl luăm noi pe Dumnezeu părtaș la toate lucrările noastre, atunci noi trebuie să avem o sfântă și cutremurătoare grijă ca mai întâi Lui să Îi facem parte și din rezultatul lucrărilor noastre. Ce mare lucru este să umblăm noi întru totul cinstiți față de Dumnezeu, să nu-L uităm niciodată, să nu Îl nedreptățim și să nu Îl înșelăm niciodată întru nimic pe Dumnezeu, cum făceau lucrătorii viei Sale, care la vremea roadelor nu numai că nu-I dădeau partea care se cuvenea Stăpânului, dar s-au făcut vinovați de păcatele cele mai mari chiar și împotriva trimișilor Lui la ei.

Dar noi nu ne-am folosit – Traian Dorz

Adevărata mulțumire este aceea pe care ți-o dă renunțarea la orice mulțumiri. Adevărata fericire o are numai acela care poate să renunțe la fericirea lui pentru fericirea altora. Căci nu ceea ce ți-ar părea și ți-ar putea da cineva din-afară te face mulțumit, ci ceea ce ai tu însuți în inima ta. Ci nu bogăția ce ți-ar da-o altul este cea care te poate face fericit, ci bogăția ta lăuntrică.

Nu te opri – Traian Dorz

Nu te opri din drumul aflării lui Hristos
nici dacă ți-ar da lumea tot ce-are mai frumos,
nici dacă te-amenință cu ce-are mai urât
– nu te opri niciunde, ci mergi mai hotărât!

Mergi voios cu Hristos
pân-la raiul luminos,
mergi supus cu Iisus
pân-la Slava Lui de Sus.

Împreună-lucrători cu Dumnezeu – Traian Dorz

Sfântul Cuvânt ne amintește aici că noi (deci toți cei chemați) suntem niște împreună-lucrători… Nu numai unul este chemat… Oricât de însemnat ar fi acela-unul, nu numai el este ales. Suntem mai mulți, suntem toți…

Deci vinovat este veșnic, în fața lui Dumnezeu și în fața fraților săi, acela care de unul singur vrea să lucreze, fără frați. Care își închipuie că el poate să facă în Lucrarea lui Dumnezeu tot ce vrea el, fără a ține seama de părerea celorlalți, de încredințările celorlalți, de ascultarea și unitatea celorlalți.

Am aflat despre voi – Traian Dorz

Dacă cineva se află să facă un păcat, se află îndată și altcineva să-l vadă și să-l spună.

De fiecare dată, când un suflet este ispitit să cadă în vreun păcat, cel care vede căderea aceasta, sau numai i se pare că este o cădere, va fi și el ispitit să vorbească despre ea.

Cel care cade în prima ispită nu trebuie să se supere pe cel care, din vina sa, cade și el într-a doua ispită.

Dar acel care vede pe fratele său căzând nu trebuie nici să râdă, nici să se bucure, cum de fapt se întâmplă de cele mai multe ori când cade cineva… Ci să alerge să-l ajute, ca să se scoale și să se spele de noroi sau de sânge…

Fiecare plăcând aproapelui – Traian Dorz

Adevărata fericire în căsnicie este atunci când fiecare soț, mai înainte de a-și căuta fericirea sa, caută fericirea celuilalt, și mai înainte ca să-și placă lui ceva, caută ceea ce îi place celuilalt.

În viața de adunare, în familia duhovnicească, lucrurile stau tot așa. Și numai atunci sunt cu adevărat fericiți cei ce au fost chemați să alcătuiască un singur trup în Domnul, dacă fiecare mădular caută mai întâi nu folosul său, ci folosul celuilalt, mai ales când acela este și mai slab sau mai înapoiat.

Numai sufletul plin de bunăvoință față de alții știe cât de fericit îl poate face pe om un bine făcut cuiva, un loc pe care îl dai, o bucurie pe care i-o faci, un cuvânt de mulțumire sau de mângâiere pe care i-l spui, un ajutor pe care i-l oferi, un avantaj pe care i-l înlesnești.

Avem felurite daruri – Traian Dorz

Nimeni nu trebuie deci să se laude cu darul primit, fiindcă la baza acordării darului nu se avea în vedere nici un merit personal al celui căruia îi era dat. Tot meritul era al Celui Care făcea darul.

Cel care primise darul trebuia să fie convins că el n-are nici un merit şi deci nu are a-şi pretinde nici un drept personal, nici o laudă pentru asta. Domnul Iisus poruncise: în dar aţi primit, în dar să daţi (Matei 10, 8). Şi, de asemeni, este scris: …şi, dacă l-ai primit, de ce te lauzi, ca şi cum… ar fi de la tine? (I Corinteni 4, 7).

Top