Dragi frați, prin harul Domnului am primit aviz favorabil de la administrația cimitirelor din Sibiu pentru adunarea de comemorare la mormântul părintelui Iosif Trifa.
Așadar, sâmbătă 6 iunie începînd cu ora 14 vom începe programul de adunare.
Fiind în condițiile stării de alertă trebue să ținem cont de faptul că nu vom încăpea prea mulți, fiind obligați să păstrăm distanța socială de 1,5 m între persoane. De asemenea reamintim că este obligatoriu să purtăm masca de protecție, iar dacă cineva are probleme respiratorii sau febră peste 37,3 °C să nu vină.
Am arătat şcoala de patruzeci de ani pe care a trecut-o Moise păscând oile în pustia Madian. Când s-a sfârşit această şcoală, Domnul a zis către Moise: „Şi acum vino să te trimit la Faraon, împăratul Egiptului, să scoţi din robie pe fiii lui Israel“ (Ieşirea 3, 10).
Cu cine şezi alături – întreabă-te oricând,
că cel de lângă tine nu ştii ce are-n gând:
el poate fi un frate ori poate-un ucigaş;
– în mia de prieteni, să nu uiţi de-un vrăjmaş.
Cu cine mergi pe cale alăturea ades,
cu cel ce te respinge ori cel ce te-a ales?
Oricât ţi-ar fi cu toate hotarul vieţii plin
– în mia de petreceri, să nu uiţi de-un suspin.
Trei ani de zile, cât a petrecut pe pământ, Domnul Iisus a scos mereu suflete din lume. Şi pe urmă a suferit răstignire „afară din tabără“… Era şi aceasta o predică vie că la Golgota poţi ajunge numai ieşind afară din „tabără“, afară din lume. La mântuire poţi ajunge numai ieşind din lume, pentru că, precum spunea Apostolul Iacob: „…prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu. Cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu“ (Iacob 4, 4). De aceea a strigat acest testament, cu putere, şi Apostolul Pavel: Iar noi „să ieşim afară din tabără, la El“ (Evrei 13, 13).
În vremea aceea, ridicând Iisus ochii Săi la cer, a zis: „Părinte, a venit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine. Precum ai dat Lui stăpânire a tot trupul, ca tot ce ai dat Lui să le dea lor viaţă veşnică. Şi aceasta este viaţa cea veşnică: să Te cunoască pe Tine, Unul Adevăratul Dumnezeu, şi pe Care L-ai trimis, pe Iisus Hristos.
Acum joi, la Înălţarea Domnului, se face iarăşi, [în] toată ţara, praznic de amintire şi de rugăciune pentru odihna celor morţi în război. Un lucru cuminte şi creştinesc a făcut statul nostru când a pus acest praznic, pentru că scumpii noştri morţi în război sunt morţii învierii noastre naţionale. Prin suferinţele, patimile şi moartea lor, noi am înviat ca naţiune.
Zdrobiţi de truda lungă a drumului purtat,
lângă limanuri bune curând noi poposim,
trecuţii munţi de ape vuiesc îndepărtat,
fierbând pe jertfa care le-am dat ca să-i răzbim.
Privind la zdrențuirea acelor ce-au căzut,
gândim la moartea sfântă a fraților eroi
şi fericim răbdarea acelor ce-au trecut
cu tălpi strălucitoare spre ceruri, prin noroi…
Gândul cel scump al lui Dumnezeu cu care l-a ales pe poporul Său încă din părintele lui, Avraam, era ca, prin acest popor, să-Și facă vestit şi cunoscut între toate celelalte popoare Numele Său şi Cunoaşterea Sa (Facere 17, 5; Romani 4, 17).
În vremea aceea, trecând lisus, văzut-a pe un orb din naştere. Și l-au întrebat pe EI ucenicii Lui, zicând: „Ravvi, cine a greşit: acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” Răspuns-a Iisus: „Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate lucrurile lui Dumnezeu întru el. Mie mi se cade să lucrez lucrurile Celui ce M-a trimis, până este ziuă; vine noaptea când nimeni nu poate să lucreze. Când sunt în lume, lumină sunt lumii”. Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat şi a uns cu tină peste ochii orbului. Şi I-a zis Iui: „Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamulul (ce se tâlcuieşte: Trimis)”.
Ce greu este să nu-l crezi un înger pe cel care cântă așa de lăudăros despre Dumnezeu, care predică așa de mult și care strigă așa de tare. Care este peste tot, care umblă pe oriunde și care este cu toți, numai ca să primească ceva de la fiecare.
E greu, într-adevăr, să deosebești că acela nu este un înger de lumină, ci este un demon ascuns. Că nu umblă pentru slujba lui Dumnezeu, ci pentru scopurile lui satan. Că nu are în el Duhul lui Hristos, ci duhul lui antihrist.
E greu să-l deosebească cine nu are în sine însuși lumina Duhului Sfânt. Dar aceluia care are această lumină nu-i este greu să-l vadă după roadele lui pe fiecare și ce urmărește acel „trimis” sau cel care îl trimite.
