Meditații

Tămăduirea celor zece leproși – Pr. Iosif Trifa

Duminică avem la rând evanghelia celor zece leproşi pe care i-a tămăduit Iisus Hristos, dar numai unul dintre ei s-au întors să-I mulţumească. „Dar cei nouă unde sunt?” – a întrebat Domnul. (Citiţi pe larg această evanghelie la Luca 17, 12-19).

Munca și lenea (I) – Traian Dorz

Progresul este de la Dumnezeu, regresul nu este de la El. Datoria de a lupta să cunoşti tot mai mult şi de a munci tot mai bine, pentru a trăi mai frumos, este o poruncă divină. Lenea este un păcat satanic.

Răbdarea și loviturile (II) – Traian Dorz

Oricât de bine v-ar merge pe pământul acesta în vreo zi sau vreun loc, – nu vă pierdeţi totuşi bunul cumpăt. Oricât de sus veţi fi ajuns pe scara vieţii între oameni în vreo situaţie sau vreme şi oricât de siguri vi s-ar părea că puteţi fi pe scaun, – nu vă umpleţi totuşi de mândrie prea tare. Oricât de departe vi s-ar părea că sunteţi de moarte şi oricât de mult v-ar plăcea să nu fie adevărate înştiinţările lui Dumnezeu, totuşi voi nu vă împietriţi inima în nebunia trufiei şi nu dispreţuiţi înştiinţările înţelepciunii, şi nu râdeţi de Cuvântul lui Dumnezeu!

Răbdarea și loviturile (I) – Traian Dorz

Fii răbdător în clipele nenorocirii şi ale loviturilor. Fii răbdător în ceasul cel greu al despărţirii şi al nedreptăţii. Alungă atunci gândurile deznădăjduite şi negre care vin să te împingă în prăpastia hotărârilor nefericite. Amână răzbunarea, amână hotărârea grozavă şi grea. Amână lovirea şi jignirea, înjurătura şi revanşa. Amână-le pe toate acestea până peste altă clipă, pe când gândurile negre nu vor avea atâta putere, până când va reveni iarăşi echilibrul în mintea ta.

Praznicul spălării întinăciunilor – Pr. Iosif Trifa

Şi S-a pogorât Domnul în apele Iordanului şi a primit de la Ioan botezul, pentru a ne da nouă icoană la Sine chemătoare şi de dulce nădejde dătătoare că: precum Domnul în acea clipă spălatu-S-a de tot ce e pământesc şi omenesc şi îmbrăcatu-S-a în haina darului de sus, despre care a fost vestit prin cuvintele venind din cerul deschis:

Cele trei primejdii ale morții – Traian Dorz

Dacă este de cea mai mare însemnătate ca, duhov­niceşte, noul născut să fie hrănit, curăţat şi încălzit, spre a creşte fericit şi sănătos, tot astfel este de o şi mai mare însemnătate ca fiinţa noastră cea duhovnicească să fie păzită de cele trei mari primejdii care îi pot aduce îm­bolnăvirea şi moartea, anume: hrana otrăvitoare, deprinderile rele şi tovărăşiile stricate.

Popas prin scurgerea timpului – Ionatan Ille

La cumpăna dintre ani, o minte înțeleaptă își ia un răgaz de reflecție. Privind înapoi peste anul care s-a scurs, face o analiză și trage concluzii pe care le pune apoi la baza programului pentru noul an. Trecerea este lucrul cel mai important de care ar trebui să ținem seama în analiza și planificarea vieții noastre, cei care avem ca scop mântuirea sufletului.

Stai în loc și fă-ți socoata – Pr. Iosif Trifa

Un om din America s-a apucat şi şi-a scris într-o carte cu de-amănuntul toată viaţa sa şi păţaniile sale. Ascultaţi ce a scris într-o zi de Anul Nou: „Astăzi, în ziua de Anul Nou, după ce mi-am făcut socoata cu toate cheltuielile şi veniturile din anul trecut, m-am gândit că oare n-ar fi bine să-mi fac socoata şi cu cele sufleteşti?

Babilonul risipește, Golgota strânge – Pr. Iosif Trifa

Biblia nu ne spune mai amănunţit ce s-a petrecut mai departe, după ce Noe a blestemat pe fiul său Ham. Un lucru însă e sigur. Cei trei fraţi n-au mai trăit laolaltă. Blestemul lui Noe făcuse în casa lor „slugă“ şi „stăpâni“. Ei s-au despărţit, s-au înmulţit, și din urmaşii lor au ieşit trei spiţe de oameni din care se trag toate neamurile pământului. „Din familiile fiilor lui Noe au ieşit neamurile care s-au răspândit peste tot pământul“ (Facere 9, 32).

Cuvântul a luat trup – Ioan Beg

Nicio sărbătoare din calendar nu-i cum e Crăciunul. A devenit, în timp, atât de bogată și de complexă încât oferă loc de implicare pentru preocupări diverse. De aceea, esenţa Crăciunului, care este Naşterea Domnului din Fecioară, se vede, parcă, tot mai puţin. Astfel că, de nu ar fi colindele cu Maica şi cu Pruncul, atunci cadourile şi Moşul, şi masa de Crăciun, şi celelalte multe ar denatura, aproape în întregime caracterul religios al sărbătorii.

Top