Text

Așa-zisul protestantism al Oștii Domnului (I) – Arhim. Iuliu Scriban

Este o bucată de vreme de când se aud cârâieli pe socoteala Oștii Domnului. Se aud mai des în vorbă, dar s-au auzit și în scris.

Vina care i se aduce nu e o vină de principii, de doctrină, ci de fapt. Anume: se impută că oamenii care fac parte din ea încep a se crede învățători, cârmaci ai Bisericii, mai-mai deopotrivă cu preotul și gata de a se lipsi de el la unele slujbe. Ar fi ispitiți să creadă că ar putea face pe preoții și ei înșiși.

Ni s-au pomenit și unele încercări în privința aceasta, deci o năzuință primejdioasă și față de care trebuie să se poarte toată grija.

Pe unde preotul e vioi, harnic, săritor, aceste primejdii sunt înlăturate, fiind totdeauna el în frunte și gata la orice.

Porunca și ascultarea (III) – Traian Dorz

Pentru sufletul care Îl iubește pe Dumnezeu, totdeauna și toate lucrează sigur și împreună numai spre binele său. Chiar și necazurile, chiar și ispitirile, da, chiar și prigonirile puse la cale de diavolul împotriva lui. Căci toate îi aduc celui credincios și statornic, până la urmă, numai binecuvântări.

Mai presus de orice vrajmași ai noștri este Dumnezeul nostru, a Cărui putere întoarce spre bine totul pentru noi. Mai tare decât orice dușmani ai Săi este Hristos, a Cărui înțelepciune le întoarce toate spre binele alor Lui. O, ce adevăr sigur și real este acest adevar mare!

Adunarea anuală a Oastei Domnului, Suceava, 3 Martie 2018

Frații ostași din Suceava, vă invită la Adunarea anuală a Oastei Domnului din localitatea lor, adunare ce va avea loc la Casa de Cultură a Sucevei în, data de 3 Martie 2018.

Tema adunării este: „EL a fost trimis ca să aducă împăcarea…” (II Corinteni 5, 18b -19)

Cu ajutorul Domnului, adunarea va fi transmisă în direct pe www.oasteadomnului.info.

Sursa: OasteaDomnuluiSuceava.ro

Porunca și ascultarea (II) – Traian Dorz

Are mare însemnătate ce spun despre tine vecinii tăi și cei care te cunoșteau mai înainte. Fiindcă ei știu bine cum erai tu în trecut, înainte de a-L întâlni pe Domnul, și înainte de a merge la scăldătoarea vindecătoare. Și ei sunt în măsură să vadă dacă în tine s-a făcut adevărata schimbare sau nu. Vai de „credinciosul“ la care vecinii și cunoscuții lui nu văd în fapte credința cu care acesta se laudă în predici, în cântari și în vorbe. Și pocaința despre care spune că o are. Numai sufletul acela cu care s-a făcut minunea vindecării are nobila virtute a smereniei și marele curaj al sincerității de a-și mărturisi vina, și de a-și recunoaște păcatul, si de a nu-și ascunde boala de care a suferit în trecutul său.

Porunca și ascultarea (I) – Traian Dorz

Orbul n-a primit decât o porunca: „Du-te de te spală“. Și nici măcar n-a fost însoțită de făgăduința vindecării ascultarea de această poruncă. Și totuși el a primit, fiindcă a avut credință în Acela Care i-a spus: „Du-te“. Asta este credința!

Dumnezeu Își are planurile Sale și gândurile Sale cu fiecare suflet pe care vrea să-l mântuiască! Cine vrea să fie mântuit, acela trebuie să facă întocmai cum îi spune Hristos. Nu altfel. Trebuie să meargă până unde îi va spune Domnul și nu mai puțin; și să pornească atunci când îi spune El, nu mai târziu; și să se ducă acolo unde îl trimite El și nu în altă parte.

Chiar și Cuvântul care nu ți-ar fi adresat ție ia-l pentru tine…

Om trimis de Dumnezeu (II) – James Foster

A ȘTIUT CE SĂ ALEAGĂ

Moise știa la fel de bine și ce nu a vrut dar și ce a vrut. Cuvânt care a fost tradus ci a vrut implică noțiunea de “a alege”. Moise nu a stat deloc pe gânduri. Odată ce a făcut alegerea, a fost gata să plătească prețul pentru decizia luată. În limba greacă cuvântul tradus ci a vrut este “hairetikos” care în limba română înseamnă “eretic”. În ochii egiptenilor, așa a fost. Moise a respins zeii lor și tot ce avea el în Egipt ca să-L urmeze pe singurul Dumnezeu adevărat într-o misiune unică. Ce ironie că un astfel de cuvânt îl definește pe Moise chiar în momentul alegerii sale.

Om trimis de Dumnezeu (I) – James Foster

Sfânta Scriptură afirmă în repetate rânduri că Moise a fost trimis de Dumnezeu, fapt evident prin amploarea lucrării și rezultatele ei. Desigur că Moise a fost trimis cu o misiune unică. Dar Biblia ne mai învață că fiecare creștin este un trimis al lui Dumnezeu. Și Însuși Domnul Iisus a declarat identitatea și misiunea trimișilor Lui astfel: “Voi sunteți sarea pământului… Voi sunteți lumina lumii.” Așadar fiecare mădular din trupul lui Hristos ar trebui să fie activ în a se împotrivi stricăciunii păcatului și stăpânitorilor întunericului acestui veac.

Păcatul nu se iartă (II) – Traian Dorz

Slujba celor ce doar predică cu gura și cu buzele învățăturile Domnului este foarte ușoară… Pe când mărturisirea celor ce le trăiesc cu fapta și cu adevărul este grea, fiindcă nu este o ocupație, ci o jertfă. Nu o datorie, ci o dăruire. Din pricina aceasta, predicatori se găsesc destui și peste tot, dar mărturisitori cu fapta și cu adevărul se găsesc prea puțini și numai în rare locuri și vremuri.

Totusi încă mai sunt! Fericite locurile și vremurile care îi au și sufletele care îi urmează! Poate că predici am rostit și eu destule şi la destui, prin graiul şi prin scrisul meu, iar pentru aceasta mi-am primit mai mult sau mai puţin plata de la semenii mei. O plată bună sau rea…

Păcatul nu se iartă (I) – Traian Dorz

Hristos a trăit în adevăr unica viață omenească fără de păcat, pentru  că, din starea de om, să poată aduce pentru omenire unica Jertfă desăvârșit sfântă; și pentru a-l putea răscumpăra pe omul care era căzut în robie, S-a facut rob El, în locul nostru, care eram vânduți, prin păcatul nostru, în osânda și în stăpânirea diavolului (Col 2, 13-15).

Măsura iertării – Ioan Beg

Doamne, de câte ori să iert pe fratele meu când va păcătui împotriva mea? Până la șapte ori? (Matei 18, 21)

Dintre atributele dumnezeirii două îmi par a fi cele mai mărețe și de care noi oamenii beneficiem cel mai mult. Acestea ar fi: iubirea și iertarea. Despre iubirea lui Dumnezeu s-a scris mult și se vorbește mult, vorbește și Mântuitorul mai ales în cunoscutul verset din Ioan 3, 16: “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea”… Iar despre iertare, parcă nu chiar așa mult.

În rugăciunea Tatăl nostru iertarea lui Dumnezeu ne apare, cumva, condiționată, sau într-un raport de dependență: “Și ne iartă nouă păcatele noastre precum iertăm și noi greșiților noștri”. De asemenea, la finalul rugăciunii împărătești, Mântuitorul insistă pe tema aceasta a iertării: “Dacă iertați oamenilor greșelile lor și Tatăl vostru Cel Ceresc vă va ierta greșelile voastre. Dar dacă nu iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Matei 6, 14-15).

Top