De astă dată doresc să stau de vorbă cu tine, iubită cititoare, asupra acestui cuvânt din Sfânta Scriptură: „Orice faceți, să faceți din toată inima ca pentru Domnul.”
Ce mulțumire în sufletul tău și ce urmări, ce roade binecuvântate pentru căminul în care tu ești mamă, soție sau soră, când ai face toate, ca pentru El!
„Ca pentru Domnul!” Aceasta însemnează că orice lucru îl vei face, va fi atât de bine făcut,
Ioan Marini, Familia Creștină, anul1942, nr. 9, pag. 5
Din aceeaşi tină fuseseră făcuţi ochii aceşti care erau unşi acum. Şi de către Aceeaşi Mână Care Se atingea de ei.
Făcătorul lor, ştiind ce avea să se întâmple, când i-a făcut prima dată, a lăsat peste aceşti ochi umbra. Tocmai în vederea celor ce aveau să se împlinească acum, spre a se arăta astfel lucrările lui Dumnezeu.
Traian Dorz, Hristos vindecătorul nostru
Biserica noastră Ortodoxă învață că Preacurata n-a rămas îngropată în mormânt ci, printr-o minune, a fost înălțată în slăvile vieții cerești. Iar învățătura aceasta nu e întemeiată pe legende ci pe Biblie, pe Cuvântul lui Dumnezeu.
În vedeniile sale, evanghelistul Ioan a văzut pe Preacurata în slăvile vieții cerești: „Și semn mare s-a arătat pe cer, femeie învăluită în soare și luna sub picioarele ei și pe capul e cunună cu doisprezece stele.” (Apoc. 12, 1). Iar psalmistul David, așișderea, chipul
Preot Iosif Trifa, Ziarul „Isus Biruitorul”, anul 1935, nr. 33, pag. 4
Pentru sufletul care Îl iubeşte pe Dumnezeu, totdeauna şi toate lucrează, sigur, împreună numai spre bine.
Chiar şi necazurile, chiar şi ispitirile.
Da, chiar şi prigonirile, puse la cale de diavolul împotriva lui!
Căci toate îi aduc celui credincios şi statornic, până la urmă, numai binecuvântări.
Traian Dorz, Hristos vindecătorul nostru
În Biblie nu ni se spune numai despre un fiu pierdut și aflat, ci și despre o carte ce se pierduse și s-a aflat.
Pe timpul regelui Iosia se pierduse Cartea legii, cuvântul lui Dumnezeu. Cum s-a pierdut, anume nu se spune. Ni se spune numai atât că preotul Hilchia, a găsit cartea legii în Casa Domnului, pierdută în lada de bani. Se făcuse un fel de bilanț, o socoteală generală cu banii din lada Templului și la fund, acoperită de bani și protocoale, a fost aflată Cartea
Preot Iosif Trifa, Ziarul „Isus Biruitorul”, anul 1936, nr. 4, pag. 4
Oare n-au fost curățiti toți cei zece? Ceilalți nouă unde sunt? (Luca 17, 17)
Între multele greșeli și slăbiciuni ce purtăm în ființa noastră slabă și stricată, este și nerecunoștința.
Cât de greu uităm răul pe care ni-l cauzează cineva și cât de ușor și repede uităm binele pe care ni-l face un prieten sau oricare om.
Ilie Marini, Familia Creștină, anul 1941, nr. 3, pag. 4
Pe Taborul Schimbării la Față, vedem lumină și strălucire; în Ghetsimanii durerii, noapte întunecoasă; acolo, fericire cerească – aici, fiori de moarte; acolo, vocea plină de iubire a Tatălui: „Acesta este Fiul Meu cel iubit” – aici tăcerea mută a Părintelui care S-ascunde; acolo, apostolii în extaz de fericire – aici, ucenicii deznădăjduiți și întristați; acolo, strălucitoarea auroră a schimbării la față – aici, amurgul cu umbrele suferinței; acolo, ceasuri de fericire și bucurie – aici zile grele de întuneric, de chin și suferință.
Ioan Marini, Ziarul „Familia Creștină”, anul 1942, nr. 2, pag. 6
Slăvit să fie Domnul!
Cu bucurie în suflet vă invităm la adunarea anuală de la Dumbrăveni, Suceava, care va avea loc sâmbătă, 6 august 2016, la Sala de nunți, începând cu ora 16:00.
Tema adunării din acest an va fi de la Filipeni 3, 20-21, fiind în asentiment cu sărbătoarea Schimbării la Față a Mântuitorului: Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Iisus Hristos. El va schimba trupul stării noastre
Familia creștină! – Iată un nume care se aude așa de rar, iată ceva care se vede așa de rar, iată ceva care se trăiește așa de rar.
Ne gândim la familia cea mare a popoarelor „creștine” care se mândresc cu numele Domnului Hristos și care ar trebui să trăiască într-o adâncă înfrățire și dragoste: „- ce-a ajuns azi această familie?”
Ioan Marini, Ziarul „Familia Creștină”, anul 1941, nr. 1, pag. 1
Cei ce se bucură de harul lui Dumnezeu, cei care se află în pace pe drumul și pe urmele Mielului, sunt rugați să îndrepte o nouă chemare către cei căzuți, fie prin viu grai, fie citindu-le aceste rânduri. Apropiați-vă de ei în dragostea Domnului și duceți-le din nou solia iertării și iubirii lui Dumnezeu.
Doresc să stau de vorbă cu voi cu toți aceia care ați fost luminați odată, ați gustat darul ceresc și care totuși ați căzut.
Ioan Marini, Familia creștină, anul 1941, nr. 2, pag. 7
