Dacă sub Vechiul Aşezământ avea atâta însemnătate felul cum omul trebuia să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu în Locaşul Său de închinare, cu cât mai însemnat lucru este acum felul în care slujitorul – ispravnic al Tainelor lui Hristos – şi credinciosul adevărat trebuie să se înfăţişeze înaintea Lui!
Traian Dorz, Cununile slăvite
Duminică avem la rând evanghelia celor zece leproşi pe care i-a tămăduit Iisus Hristos, dar numai unul dintre ei s-au întors să-I mulţumească. „Dar cei nouă unde sunt?” – a întrebat Domnul. (Citiţi pe larg această evanghelie la Luca 17, 12-19).
Preot Iosif Trifa, Alte tâlcuiri la Evanghelii ale Părintelui Iosif Trifa
Progresul este de la Dumnezeu, regresul nu este de la El. Datoria de a lupta să cunoşti tot mai mult şi de a munci tot mai bine, pentru a trăi mai frumos, este o poruncă divină. Lenea este un păcat satanic.
Traian Dorz, Cununile slăvite
Oricât de bine v-ar merge pe pământul acesta în vreo zi sau vreun loc, – nu vă pierdeţi totuşi bunul cumpăt. Oricât de sus veţi fi ajuns pe scara vieţii între oameni în vreo situaţie sau vreme şi oricât de siguri vi s-ar părea că puteţi fi pe scaun, – nu vă umpleţi totuşi de mândrie prea tare. Oricât de departe vi s-ar părea că sunteţi de moarte şi oricât de mult v-ar plăcea să nu fie adevărate înştiinţările lui Dumnezeu, totuşi voi nu vă împietriţi inima în nebunia trufiei şi nu dispreţuiţi înştiinţările înţelepciunii, şi nu râdeţi de Cuvântul lui Dumnezeu!
Traian Dorz, Cununile slăvite
„În vremea aceea, auzind Iisus că Ioan a fost prins, S-a dus în Galileea; şi lăsând Nazaretul a venit şi a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele Zabulonului şi ale Neftalimului. Ca să se plinească ceea ce s-a zis prin Isaia, proorocul, care zice: Pământul Zabulonului şi pământul Neftalimului, spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; norodul cel ce şedea întru întuneric a văzut lumină mare, şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină a răsărit lor. De atunci a început Iisus a propovădui şi a zice: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor!” (Matei 4, 12-17)
Preot Iosif Trifa, Tâlcuirea evangheliilor duminicilor de peste an
Fii răbdător în clipele nenorocirii şi ale loviturilor. Fii răbdător în ceasul cel greu al despărţirii şi al nedreptăţii. Alungă atunci gândurile deznădăjduite şi negre care vin să te împingă în prăpastia hotărârilor nefericite. Amână răzbunarea, amână hotărârea grozavă şi grea. Amână lovirea şi jignirea, înjurătura şi revanşa. Amână-le pe toate acestea până peste altă clipă, pe când gândurile negre nu vor avea atâta putere, până când va reveni iarăşi echilibrul în mintea ta.
Traian Dorz, Cununile slăvite
Şi S-a pogorât Domnul în apele Iordanului şi a primit de la Ioan botezul, pentru a ne da nouă icoană la Sine chemătoare şi de dulce nădejde dătătoare că: precum Domnul în acea clipă spălatu-S-a de tot ce e pământesc şi omenesc şi îmbrăcatu-S-a în haina darului de sus, despre care a fost vestit prin cuvintele venind din cerul deschis:
Preot Iosif Trifa, Oastea Domnului, anul 1931, nr. 1, pag. 1
Începerea Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Precum s-a scris în prooroci: “Iată, Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feței Tale, care va găti calea Ta înaintea Ta. Glasul celui ce strigă în pustie: «Gătiți Calea Domnului, drepte faceți cărările Lui».
Preot Iosif Trifa, Tâlcuirea evangheliilor duminicilor de peste an
Dacă este de cea mai mare însemnătate ca, duhovniceşte, noul născut să fie hrănit, curăţat şi încălzit, spre a creşte fericit şi sănătos, tot astfel este de o şi mai mare însemnătate ca fiinţa noastră cea duhovnicească să fie păzită de cele trei mari primejdii care îi pot aduce îmbolnăvirea şi moartea, anume: hrana otrăvitoare, deprinderile rele şi tovărăşiile stricate.
Traian Dorz, Cărarea tinereții curate
La cumpăna dintre ani, o minte înțeleaptă își ia un răgaz de reflecție. Privind înapoi peste anul care s-a scurs, face o analiză și trage concluzii pe care le pune apoi la baza programului pentru noul an. Trecerea este lucrul cel mai important de care ar trebui să ținem seama în analiza și planificarea vieții noastre, cei care avem ca scop mântuirea sufletului.
Ionatan Ille, Oastea Domnului, anul 2009, nr. 1, pag. 8
