Anul acesta am decis să studiez viaţa Părintelui Iosif încă o dată. M-am gândit că poate învăţ ceva nou sau ceva care poate să mă ajute să înţeleg mai bine activitatea lui şi sentinţa dură pe care a primit-o. Ca să fac asta, am revăzut filmul documentar şi am citit din câteva cărţi: „Preotul Iosif Trifa, o viaţă de propovăduitor al lui Hristos”, „Ce este Oastea Domnului” şi „Istoria unei jertfe”. După aceea, am stăruit asupra unui text din Noul Testament ca să supun lucrarea Părintelui Iosif unei analize biblice.
Înaintași
Preotul Iosif Trifa, alesul Domnului – Ionatan Ille
Dragi frați din Oastea Domnului, atât cei care ne-am născut în această Lucrare sfântă, cât și cei care au venit ulterior în ea, toţi am fost învredniciți de un mare har, acela de a-l avea ca părinte duhovnicesc, îndrumător şi model de credincioșie pe părintele Iosif Trifa care ne-a îndreptat mințile şi inimile spre Iisus Hristos, Modelul veşnic strălucit.
Omul minune
Citind Sfânta Scriptură, mulţi nu vad în ea decât lucruri închipuite, pentru că îşi zic ei: „Cum putem noi crede în atâtea minuni ce sunt istorisite acolo?”. Mintea omului nu le pricepe şi nu le înţelege, mai ales că astăzi nu se mai văd asemenea lucrări minunate. Vai, câtă greşeală!… Dumnezeu este acelaşi atunci ca şi acuma. El nu Se schimbă. Puterea şi iubirea Sa este aceeaşi pentru totdeauna.
Trimis de Dumnezeu – Petru Popa
…A trimis Bunul Dumnezeu câte-un om, câte-un profet la toate popoarele. Dar la poporul nostru românesc a trimis Dumnezeu un om deosebit, l-a trimis pe Părintele Iosif. De pe vremea Sfântului Ioan Gură de Aur, în Biserica noastră Ortodoxă n-a mai fost un om ca el. Au mai fost oameni care au mărturisit și au luminat cât au putut în jurul lor.
Să ne aducem aminte de sfinții înaintași: 40 de ani de la trecerea la Domnul a fratelui Mihai Pușcașu
Fratele Mihai Puşcaşu s-a născut la data de 21 septembrie 1938, în satul Movileni din judeţul Iaşi.
La vârsta de 14 ani a venit la Galaţi, la un frate al său, unde a învăţat meseria de tâmplar, apoi de şofer. În anul 1965 s-a căsătorit cu sora Ecaterina. Apoi a învăţat alte şcoli şi a ajuns maistru, fiind peste tot privit ca un muncitor vrednic şi cinstit.
Fratele Mihai a făcut cunoştinţă cu Lucrarea Oastei Domnului îndată după căsătoria sa, pentru că în familia şi în casa părinţilor soţiei din comuna Oancea, judeţul Galaţi, se făcea mereu adunarea Oastei Domnului.
Doamne, călăuzește-ne – Ioan Marini
Inima ne e copleșită de durere. Ochii ne sunt încă uzi de lacrimi. Căci ne-a părăsit scumpul nostru Părinte Iosif. Este aceasta o durere și o pierdere pe care o simţim din greu. Și nu ne putem mângâia decât plângând şi rugându-ne. Plângem, căci am rămas în mijlocul luptelor, prigoanelor, necazurilor şi durerilor fără „stâlpul” cel tare, fără dragul nostru „Moise” pe care Domnul l-a ridicat între noi ca să ne scoată din „Egipt”, să ne treacă peste „Marea Roșie” şi să ne ducă prin pustie către ţara cea minunată a Canaanului.
Omul lui Dumnezeu – Traian Dorz
„Iubiţii mei fraţi ostaşi… În Franţa s-a ridicat anul trecut o statuie unui soldat din vremea războiului. Făcea pe curierul acest soldat, ţinând legătura dintre Marele Comandant şi trupele de la front. Într-o zi, atacurile vrăjmaşului se înteţiseră foarte. Armata de la front era într-o grea încercare. Soldatul curier primi de la Comandament însărcinarea să ducă solia luptătorilor de la front, să reziste, că le soseşte ajutor.
Vorbirea fratelui Ioan Marini ținută la privegherea părintelui Iosif
În legătură cu II Petru 1, 10-16, arată cum viața Părintelui Iosif a fost un șir de necontenite osteneli și jertfe pentru Domnul. El n-a cunoscut ce este odihna, repausul și liniștea. Prea mult îl durea starea de necunoștință și întuneric în care era poporul. Era prea puternică chemarea și conștiința de străjer şi păstor, ca să poată tăcea.
Moartea părintelui Vladimir – Traian Dorz
Nici n-am ajuns bine acasă după bucuria de la Comănești și încă de pe drum am primit o veste tristă. Părintele Vladimir a trecut la Domnul, joi, 28 martie 1984, la locuința Raheluței din Cluj, unde își trăise ultimele lui suspine și lacrimi înainte de a ajunge și el acolo unde îl aștepta de aproape cincizeci de ani jumătatea sufletului său după care tânjise atât de mult…