Petru Popa de la Batiz

Fratele Petru Popa s-a născut în anul 1915, în orașul Sebeș, județul Alba, într-o familie cu mai mulți copii. Părinții săi având o familie mai grea și o stare mai modestă, fratele Petru a trebuit de tânăr să apuce calea pribegiei, spre a găsi de lucru prin diferite părți ale țării. Numele său începe a fi pomenit prin foile Oastei începând din anul 1934, când fratele Petru se afla în localitatea Lonea de lângă Petroșani, ca angajat lucrător la mină. De aici, din centrul minier al Petroșanilor, fratele Petru începe a fi cunoscut ca unul dintre cei mai harnici tineri ai Oastei Domnului din județul Hunedoara.

Cu un curaj deosebit și cu o râvnă fierbinte pentru Domnul, el începe a lucra pentru vestirea Evangheliei, întâi într-un cerc mai restrâns de frați, dar curând el străbate toate satele Hunedoarei, apoi tot mai departe, însoțindu-i pe cei mai buni frați lucrători de atunci.

Lucreția Moraru

Sora Lucreția Moraru s-a născut în anul 1896, în comuna Laz din județul Alba. În Oastea Domnului a intrat prin anul 1930, când Cuvântul Domnului începuse să se vestească și pe acolo cu mare putere, prin fratele învățător Ioan Marini și prin fratele său Ilie Marini. Despre acești doi frați de la care ea a primit Cuvântul Domnului, sora Lucreția totdeauna vorbea cu toată evlavia și respectul datorat celor ce ne fac cel mai mare bine.

Ea n-a avut copii trupești, dar viața ei plină de dragoste pentru Domnul și de milă față de aproapele a făcut-o să aibă un nespus de mare număr de fii și fiice duhovnicești…

Părinții ei trupești au fost oameni bine înstăriți pământește. La căsătoria ei cu Eftimie Moraru, care, la fel, era dintr-o familie înstărită – ea a avut o casă îmbelșugată pe care priceperea și hărnicia ei au făcut-o totdeauna un loc de mângâiere, de

Vasile Pavel din Beiuş

Cu durere în suflet, dar și cu bucuria că în Cer s-a mai adăugat un sfânt în marele nor de martori, vă anunțăm că fratele Vasile Pavel din Beiuş a trecut la Domnul.

Un suflet smerit, slujindu-L pe Dumnezeu în taină, mai mult de pe genunchi, fratele Pavel rămâne în amintirea fraților și în istoria Oastei Domnului pentru dragostea deosebită și devotamentul pe care le-a avut față de marele om al lui Dumnezeu, fratele Traian Dorz.

În vremurile de restriște ale regimului trecut, casa fratelui Pavel a fost nu doar o Betanie sfântă, dar și un punct strategic în circuitele frățești, sora Greta și fratele Pavel asumându-și mari riscuri. Frații poposeau la fratele Pavel pentru odihnă, dar mai ales pentru a afla starea fratelui Traian și dacă poate fi vizitat.

Ioan Opriș de la Batiz

…Dacă ai chemare pentru misiunea Evangheliei
trebuie să fii hotărât să plăteşti preţul:
ori misionezi, ori demisionezi.
IOAN OPRIŞ (1907-1996)

Timp de 71 de ani fratele Ioan Opriș activează fără întrerupere în mișcarea de renaștere spirituală Oastea Domnului. În tinerețe are privilegiul de a lucra alături de preotul Iosif Trifa, inițiatorul mișcării, fiind unul din ucenicii săi importanți. Spiritul misionar al părintelui Trifa, profund dedicat lui Hristos, i se imprimă pentru totdeauna în suflet, astfel că Ioan Opriș se angajează cu hotărâre în lucrarea de vestire a Evangheliei, întemeind noi adunări ale Oastei Domnului.

Pr. Vladimir Popovici – O plecare îndurerată – Traian Dorz

Părintele Vladimir a trecut la Domnul joi, 28 martie 1984, la locuinţa Raheluţei din Cluj, unde îşi trăise ultimele lui suspine şi lacrimi, înainte de a ajunge şi el acolo unde îl aştepta de aproape 50 de ani, jumătatea sufletului său după care tânjise atât de mult.

(…) În noaptea asta nu mai pot să dorm… îmi deapăn firul vremii şi-al amintirilor mele despre el. Prima dată când l-am văzut era în 1935 la redacţia foilor noastre, pe atunci în strada Turnului nr. 33 din Sibiu. Se ducea cu soţia lui slabă şi bolnavă la Geoagiu la

30 de ani de la trecerea la Domnul a pr. Teodor Heredea (Beiuș)

S-a născut în satul Mizieș din judeţul Bihor.

De copil a dus o viaţă foarte grea. Trebuia să alerge singur după câștigarea pâinii zilnice, având o foarte grea stare materială și părinţi săraci și bolnavi, cu mulţi copii… Dar munca aceasta l-a făcut răbdător și smerit. A fost unul dintre sufletele cu cea mai multă răbdare și smerenie.

S-a hotărât pentru Domnul în anul 1945, intrând în Oastea Domnului în care a luptat și

Să ne aducem aminte de sfinții înaintași: Candit Antonica

Sora Antonica s-a născut în 26 martie 1913, în comuna Preluci, județul Bacău, unde a trăit până la vârsta de 19 ani, când s-a căsătorit în Comănești cu Toma Candit. N-a avut trupește nici un copil, dar sufletește, Domnul i-a dat și ei mulți fii și fiice, pe care i-a ajutat cu tot ce a știut și a putut.

Când Domnul a făcut ca sămânța Cuvântului Sfânt al Oastei Domnului să fie semănată cu putere și prin părțile Comăneștilor, una dintre cele mai frumoase semințe a căzut și în

Să ne aducem aminte de sfinții înaintași: Rarinca Irimie

Fratele Irimie Rarinca s-a născut în comuna Matca, județul Galați, la 26 ianuarie 1906. La vârsta de 20 de ani s-a căsătorit cu soția sa, Maria.

A intrat în Oastea Domnului în anul 1930, fiind atras la picioarele Mântuitorului Iisus Hristos prin cărțile Părintelui Iosif din Sibiu, pe care le-a primit întâia dată de la un frate de pe la Vaslui.

Legământul său cu Domnul Iisus, fratele Irimie l-a pus la Galați, într-o adunare din anul

Să ne aducem aminte de sfinții înaintași: Eftimiu Florea

Fratele Eftimiu Florea s-a născut în satul Valea Ampoiului de lângă Zlatna, în județul Alba. A făcut o școală militară și s-a angajat în armată ca subofițer de administrație. S-a căsătorit cu soția sa Ghizela din Târgu Mureș, având împreună șase copii.

În vremea unei boli grele pe care a primit-o în timpul și din cauza serviciului, în anul 1935, la un sanatoriu-spital a întâlnit un frate care, mărturisindu-i Cuvântul Domnului Iisus și dându-i una din cărțile Oastei Domnului, l-a ajutat să se predea Domnului, intrând în frățietatea Oastei.

Să ne aducem aminte de sfinții noștri înaintași: Vasile Lavu

Fratele Vasile Lavu s-a născut în comuna Cărpiniș din județul Sibiu, la 12 aprilie 1924.

De copil a plecat ca muncitor la minele din Petrila, județul Hunedoara, unde a învățat meseria de lăcătuș, lucrând cu hărnicie și multă pricepere în așa fel, încât a câștigat de la început prețuirea și dragostea superiorilor săi. S-a căsătorit în august 1950 cu sora Florica.

Înaintași