Fratele Petru Popa s-a născut în anul 1915, în orașul Sebeș, județul Alba, într-o familie cu mai mulți copii. Părinții săi având o familie mai grea și o stare mai modestă, fratele Petru a trebuit de tânăr să apuce calea pribegiei, spre a găsi de lucru prin diferite părți ale țării. Numele său începe a fi pomenit prin foile Oastei începând din anul 1934, când fratele Petru se afla în localitatea Lonea de lângă Petroșani, ca angajat lucrător la mină. De aici, din centrul minier al Petroșanilor, fratele Petru începe a fi cunoscut ca unul dintre cei mai harnici tineri ai Oastei Domnului din județul Hunedoara.
Cu un curaj deosebit și cu o râvnă fierbinte pentru Domnul, el începe a lucra pentru vestirea Evangheliei, întâi într-un cerc mai restrâns de frați, dar curând el străbate toate satele Hunedoarei, apoi tot mai departe, însoțindu-i pe cei mai buni frați lucrători de atunci.
În curând, el devine cel mai de seamă ajutor fratelui Gheorghe Munteanu de la Batiz, unul din cei mai buni frați lucrători ai Oastei Domnului din Hunedoara dintre anii 1930 și 1937, în câmpul tot mai larg al Evangheliei din cuprinsul județelor Hunedoara, Arad, Alba și Sibiu. Însoțindu-i mereu pe fratele Gheorghe și pe sora Măriuca, fiica acestuia, și lucrând împreună pentru Domnul, ei s-au apropiat foarte mult sufletește.
După ce fratele Gheorghe Munteanu trece pe neașteptate la Domnul, în anul 1937, fratele Petru hotărăște împreună cu sora Măriuca, fiica fratelui Gheorghe, să se căsătorească și să se mute la Batiz.
Căsătoria fratelui Petru Popa cu sora Măriuca, a avut loc în 22 mai 1938. De atunci Domnul i-a binecuvântat cu o frumoasă viață de lucru și luptă pentru Domnul, în toate părțile, până unde au putut merge. Fratele Petru a luat parte din ce în ce mai mult la cele mai însemnate lupte și momente din istoria celor mai fierbinți ani ai Oastei Domnului.
În frământările și luptele deosebite începute în anul 1935 cu conflictul de la Sibiu, el, deși tânăr, abia de 20 de ani, a luat parte în cel mai frumos și hotărât fel alături de dreptatea Părintelui Iosif Trifa și a Voluntariatului Oastei Domnului.
Fratele Petru Popa era întotdeauna printre cei dintâi tineri, îmbărbătând lupta Domnului prin cuvântările lui înflăcărate, prin participarea lui la toate misiunile frățești, la răspândirea Bibliei și a cărților Oastei și la orice fel de osteneli pentru Domnul. Cuvântul lui era totdeauna plin de miez duhovnicesc, plin de foc sfânt, plin de putere, și în urma lui s-au predat sute și sute de suflete în slujba Domnului. Datorită multelor sale osteneli în propovăduirea Cuvântului Sfânt, s-au înființat grupări ale Oastei Domnului în multe localități din Țara Hațegului, de pe Valea Streiului și Valea Sebeșului.
“Am făcut un Legământ cu Dumnezeu şi în această Lucrare vom rămâne până la moarte. Vom sluji din toate puterile noastre Acest Nume Slăvit al lui Dumnezeu, vom căuta să întărim pe fraţii noştri – şi aveţi încredere, fraţii mei dragi, nu în noi, ci în Dumnezeu. Aveți încredere că ne-am predat cu totul lui Dumnezeu. Şi dorim totdeauna să vestim Evanghelia curată.”
În anii marilor frământări pentru obținerea unei forme de legalizare pentru activitatea Oastei Domnului în Biserică, fratele Petru a făcut și el parte dintr-o delegația frățească ce s-a prezentat în acest scop, împreună cu fratele Traian Dorz, la Patriarhul Iustin și la Departamentul Cultelor, în vara anului 1957.
După ce conducerea Bisericii și a Statului a hotărât să refuze legalizarea Oastei Domnului și să ia nimicirile cele mai drastice pentru nimicirea ei, fratele Petru Popa din Batiz, fiind socotit ca unul dintre cei mai activi frați pe țară, a fost arestat și el în 1959 și inclus în lotul celor 23 socotiți conducători pe țară ai Oastei Domnului, condamnat la 12 ani de muncă silnică. A executat condamnarea în Penitenciarul Gherla și în diferite colonii de muncă, până la eliberarea generală din vara anului 1964. Tot timpul anchetei sale și a procesului său, precum și al executării acestor ani grei de condamnare, fratele Petru a avut o atitudine demnă, frumoasă, cinstită, evanghelică, vrednică de Numele Domnului Iisus, Mântuitorul său, cât și de numele de frate și ostaș al Domnului. El a mărturisit cu vrednicie în tot acest timp despre Domnul Iisus tuturor celor cu care a stat și a muncit împreună.
După ieșirea din închisoare, ani de zile, el a continuat și adâncit munca lui frumoasă, colaborând frățește cu toți ceilalți lucrători ai Domnului. Când s-a ivit curentul sectarist de la Sibiu, el a luptat împotriva acestuia cu toată puterea, îndemnându-i pe toți frații să-l respingă, pentru a rămâne credincioși dreptei învățături de la început.
„Mergeam pe jos câte patruzeci, cincizeci, şaizeci de kilometri în fiecare duminică, pentru adunare. Iar drumurile noastre erau presărate cu rugăciuni. Ne rugam mereu pentru fraţii lucrători, pentru Lucrare, pentru ascultătorii Cuvântului lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu a binecuvântat în mare măsură Lucrarea Sa.”
În ultimul timp al vieții sale, după anul 1980, avea o suferință în trupul său care se agrava pe nesimțite provocându-i în câteva rânduri atacuri cerebrale. Ar fi trebuit să înceteze orice lucru și să-și vadă de starea sănătății sale, dar fratele Petru nu a încetat deloc munca și alergările sale pentru familia sa și pentru familia Domnului. Astfel că, în anul 1983, a suferit din nou un atac din care nu și-a mai revenit. A trecut la Domnul după numai două zile de boală, timp în care n-a mai putut vorbi nimic și cu nimeni.
„Luptăm până la capăt, până vom cădea. Şi ştim ca dacă noi vom cădea, Dumnezeu ridică.”
Privegherea și înmormântarea sa au avut loc la Batiz. Au luat parte mulți frați și multe surori care au putut afla vestea grabnică a morții sale. A fost slujit de 5 preoți, în biserica satului Batiz. Singurul căruia i-a fost îngăduit un cuvânt lângă sicriul lui a fost fratele Traian Dorz, care a evocat frumoasa viață de luptă și muncă a fratelui Petru pentru Domnul, dându-l ca o dovadă de iubire și devotament pentru Lucrarea lui Dumnezeu. și ca o pildă vrednică de urmat pentru noi toți până la moarte.
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Ceişoara, sâmbătă, 29 iunie 1974
„Evanghelia curată..n-o primim de la oameni, ci de la Duhul lui Dumnezeu. Nu de la oameni, ci prin oamenii lui Dumnezeu, prin uneltele Sale.„
„… după cum prin Taina Cununiei nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup de aci înainte…aşa este şi Lucrarea lui Dumnezeu. Aşa a fost propovăduirea Evangheliei, să facă unul din noi toţi. Suntem sute de oameni aici şi totuşi o inimă bate în noi. Suntem multe sute de oameni, din colţurile ţării – şi totuși acelaşi este crezul nostru: că Iisus Hristos a murit pe Crucea Golgotei pentru mântuirea noastră.„
„Însă, fraţilor dragi, pe care dintre oamenii lui Dumnezeu i-a înţeles lumea? Dar ei nu s-au clintit de pe Stânca-Hristos. Ei au rămas în Hristos, murind alături de El şi suferind alături de El. Aceasta este soarta Lucrării lui Dumnezeu. Am plătit preţ mare şi vom mai plăti.„
Din Vorbirea fratelui Petru Popa la nunta de la Ceişoara, duminică, 30 iunie 1974
„Aşa este Cuvântul lui Dumnezeu…Aşa sunt izvoarele lui Dumnezeu: din ce scoţi mai mult din ele, rămâne o apă tot mai binecuvântată, mai limpede, mai bună. Şi pâinea lui Dumnezeu nu se va termina niciodată, în toate veacurile. Înviorarea lui Dumnezeu ţine în vecii vecilor şi toţi păcătoşii de pe pământ au posibilitatea şi vor avea posibilitatea să primească hrana necesara pentru viaţa veşnică…„
„… să nu citiţi altă carte cu alt dor cum citiţi Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu. Când veţi pătrunde în tainele Cuvântului lui Dumnezeu, în grădina minunată a Bibliei, vă veţi desfăta ca vulturul în înălţimi. Acolo sunt taine atât de adânci şi atât de minunate, acolo veţi descoperi lucruri din Împărăţia lui Dumnezeu.„
„Căci Îl vedem pe Domnul în firicelul de iarbă…Îl vedem pe Dumnezeu în stropul de ploaie…Îl vedem pe Dumnezeu în vânturile care bat în jurul nostru…Este lucrarea măreață a lui Dumnezeu prin care se arată puterea Lui minunată.„
„… vedem cămaşa lui Hristos sfâşiată de oameni pretinşi credincioşi. Nici popoarele păgâne, romanii, n-au îndrăznit să rupă cămaşa lui Hristos. Şi astăzi cămaşa lui Hristos, cămaşa unităţii lui Hristos o rup oamenii cei pretinşi credincioşi.„
„Cât ai golit din tine, atâta ai făcut loc şi ai primit din Dumnezeu. Dacă n-ai golit din tine, din firea ta pământească, din mânia ta, din ambiţia ta, din răutatea ta – n-ai primit din Hristos nimica.„
„Lucrarea aceasta este o Lucrare de mâine, este o Lucrare de viitor. Se vor depune încă multe suflete, încă multe jertfe pentru cauza lui Dumnezeu. Dar jertfele acestea sunt sămânța de mâine a sfinţilor.„
„Să rupi din tine şi să pui înainte adunării… Să pui din viaţa ta înainte adunării, că să-i alimentezi, cum spune Părintele Iosif într-o istorioară despre pasărea aceea care îşi hrăneşte puii cu sângele ei. Rupe din pieptul ei şi îşi hrăneşte puişorii. Aşa au făcut înaintaşii noştri, asa sunt cei care poartă pe inimă răscumpărarea acestei Lucrări…„
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Timişoara, sâmbătă, 2 noiembrie 1974
„Biserica lui Dumnezeu s-a născut în prigoane, a trăit în prigoane şi va muri în prigoane.„
„Biblia e o carte mare, puternică, grea. Biblia e Cartea lui Dumnezeu şi e necuprinsă, ca Dumnezeu.„
Din rugăciunea fr. Petru Popa la nunta de la Timişoara, duminică, 3 noiembrie 1974
„… căci mai bine bolnavi şi necăjiţi pe braţele Tale, decât sănătoşi şi veseli în braţele diavolului.„
„Timpul trebuie răscumpărat… timpul pe care îl trăim, sănătatea pe care o avem, libertatea pe care o avem, recolta frumoasă a câmpului pe care o avem şi timpul fericit de har în care ne putem mântui.„
„Ce s-a petrecut în inimile noastre ? Ce s-a petrecut? Ce s-a întâmplat ? Cine a făcut această lucrare în inimile noastre ? Cine ne-a făcut să îndurăm orice? Dragostea!…Dragostea din Dumnezeu.„
„Aceasta este hotărârea noastră şi lupta pe care dorim să o ducem până la sfârşit. Să nu ne lase Dumnezeu să dăm înapoi niciodată. Şi să nu ne lase Dumnezeu să stăm pe loc. Când o lume întreagă piere în moarte şi în necunoştinţă de Hristos, cum poţi să stai cu mâinile încrucişate?„
Din a doua vorbire a fr. Petru Popa la nunta de la Timişoara, duminică, 3 noiembrie 1974
„… Lucrarea aceasta a rămas tot mai strălucitoare si plină de har. E o dovadă, fraţii mei dragi, că aurul care se găseşte în adâncul pământului este scos cu atâtea jertfe la suprafaţă. Este trecut prin topitorie, prin instalaţii, curăţat prin foc, pentru ca să se aleagă un bulgăre care să fie folositor.„
Din vorbirea fr. Petru Popa la adunarea de la Reşiţa, 1974
„Evanghelia lui Dumnezeu este asemănată cu o luntre care pluteşte pe apă, o barcă bună, o barcă sănătoasă, în care se urcă toţi cei care sunt în primejdia înecului, a morţii… Cu o barcă răsturnată nu mai poţi înainta, te scufunzi. Nici cu o Evanghelie răsturnată, niciodată nu poţi să ajungi la iertarea păcatelor, ci numai la înecul morţii.„
„E mare lucru să fii natural, om natural!
Natural- adică făcut de Dumnezeu.
Artificial- făcut de om, nu de Dumnezeu.
E mare lucru – pentru că să ne putem bucura de Dumnezeu.„
„Domnul ne-a pus o ţintă în calea noastră spre care ne-a îndemnat să alergăm, ca să nu ne rătăcim pe drum. Să alergăm pentru premiul alergării cereşti! Când vom ajunge la Ţintă, vom ajunge la premiul alergării noastre cereşti.„
„…. când se ridică o casă ori când se tencuieşte, se folosesc nişte schele pe care trebuie să se urce meşterii zidari. Schelele acestea se folosesc până la o vreme, iar când zidirea e gata, se dau la foc, pentru că, de fapt, se folosesc dintr-un material rău, slab…. Dar fiindcă schelele nu fac parte comună cu clădirea, deși sunt folositoare pentru o vreme scurtă, ele apoi se aruncă în foc…
Fratele meu şi sora mea, bagă şi tu bine de seama ca nu cumva şi tu să fii numai o “schelă”- să te crezi că faci parte din Biserica lui Hristos, dar, pentru materialul rău din tine, să vină o vreme tristă când vei fi aruncată la foc. Atunci…din foc te vei mai putea gândi oare la frumuseţea clădirii? Prea târziu…„
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Vălani, 4 iulie 1976
„Niciodată în adunările noastre nu trebuie să vorbim noi. Trebuie să vorbească Duhul lui Dumnezeu prin noi. Noi suntem cablul sau conducta prin care Duhul lui Dumnezeu revarsă binecuvântarea în adunare.”
„…atât de bogat e Dumnezeu în cunoştinţă şi în pricepere, şi în înţelepciune că, pentru noi, dacă în fiecare zi s-ar vorbi tot lucruri noi, nu s-ar termina veacuri de-a rândul să ni se descopere înţelepciunea lui Dumnezeu şi ceea ce ar trebui pentru creşterea noastră duhovnicească.”
„O lumină nu-i numai o bucată de parafină cu fitil; ei îi trebuie foc. Aşa a fost Lucrarea aceasta în Biserica noastră. Ea, dacă a fost ceva, a fost foc, a aprins luminile care n-aveau foc în ele. Era parafină, era ceară, era fitil, dar nu era foc în ele.„
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Vălani, 20 mai 1978
” …Biserica lui Dumnezeu: totdeauna a trăit în strâmtorare. Durerea, lacrimile şi prigoanele au fost medii prielnice în care s-a născut, a trăit şi a crescut Biserica lui Hristos, adunarea lui Dumnezeu.”
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Reșița, 16 septembrie 1973
„Puterea unei adunări, fraților, e rugăciunea. O adunare în care frații nu se roagă pentru frații lucrători și o adunare în care frații lucrători nu se roagă e fără putere… Adunarea seamănă cu frații lucrători. Dacă frații lucrători lucrează bine, și frații sunt bine crescuți.”
„Părintele Iosif a arătat încă de la început și a lucrat în colaborare… Și-n Lucrarea noastră se simte nevoie de o colaborare, pentru că sunt probleme grele. Aici e vorba de a răspunde de mântuirea unui suflet.”
„Pământul țării noastre e plin de morminte sfinte… Și pentru noi, mormintele înaintașilor noștri – pe care i-am cunoscut și despre care știm că s-au jertfit pentru Lucrare – sunt sfinte. Sărutăm țărâna aceea, că, pentru noi, e sfântă. Ea acoperă un corp care a purtat o comoară a lui Dumnezeu în el. ”
„Iubiți-vă din toată inima, cum Hristos ne-a iubit pe noi. Asta-i puterea unei adunări: dragostea!”
„Duhul Sfânt să fie călăuzitorul acestei Lucrări pe mai departe, iar noi să lucrăm cu dragoste în tot ceea ce facem. Amin.”
Din Vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Rediu, 14 octombrie 1979
„Lupta grea pe care o avem noi de purtat este reîncreștinarea poporului nostru creștin.”
„Noi nu suntem teologi. N-avem teologie. Nu intrăm în dogme, nici în statute; dar noi Îl vestim pe Iisus Cel Răstignit. ”
„O hotărâre nu se ia de unul singur. Ci de-un sfat frățesc, care are pe inimă răspunderea pentru sufletele din Biserica Domnului.”
„Dorim ca Biserica noastră să fie organizată după Cuvântul lui Dumnezeu, după legile veșnice pe care Dumnezeu le-a trasat și care niciodată nu se vor schimba. Și n-are nici omul dreptul să le schimbe.”
„Ce minunat va fi când vom fi acasă la Domnul! Nu ne vom mai despărți, nu ne vom mai întâlni plângând și să plecăm plângând din adunările noastre. Vom rămâne veșnic pe muntele Taborului minunat pe care apostolii au văzut numai o rază din Împărăția lui Dumnezeu și au dorit să nu mai plece niciodată de-acolo.”
Din vorbirea fr. Petru Popa la adunarea de aniversare din Banat
„Doamne Dumnezeul nostru, Tu știi că Biserica noastră și poporul nostru are nevoie de o preoție nouă, pe care, Te rugăm din inimă, Doamne, ridic-o din poporul nostru. Această preoție să aibă pe inimă Cuvântul și lucrarea Ta.”
Din vorbirea fr. Petru Popa la adunarea de botez de la Ighiel, anii 70
„Îți mulțumim pentru toate încercările prin care ai trecut Lucrarea Ta şi pentru toate biruințele prin care a trecut Lucrarea Ta până în ziua aceasta… te binecuvântăm pe Tine Doamne, că s-a dovedit în aceste timpuri că Lucrarea aceasta nu e purtată de mână omenească. Nu este ajutată de grai şi de scris omenesc: este Lucrarea Duhului Sfânt … Lucrarea Ta a fost mereu călăuzită de Duhul Sfânt prin toate vremurile prin care a trecut. Noi poate mergem în neștire; dar Duhul Sfânt a purtat picioarele Lucrării Tale pe cai curate şi sfinte… Poarta lucrarea Ta din biruință în biruință, Doamne, şi arată lumii întregi ca Lucrarea Ta nu luptă pentru o cununa care se veștejește”
„Doamne așa ai trecut Lucrarea Ta şi o vei trece cu biruință până la capăt. Vor trece toate furtunile asa cum trec norii grei peste capetele noastre, însă iarăși va răsări soarele binecuvântat care va încălzi şi va lumina pământul.”
„Acum te rugăm: unește-ne pe toți cu Lucrarea Ta, cu Biserica TA asa cum sunt unite mădularele într-un corp. Nu lăsa nici un mădular să lucreze dezbinat de corp. Nu lăsa nici un mădular Doamne, să lucreze de capul lui. Ci fii Tu totdeauna Capul şi noi să fim mădulare vii şi sănătoase în corpul Tău.”
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Corocăiești, ianuarie 1978
„Dacă-i trebuie cuiva înțelepciune, s-o ceară de la Dumnezeu… Nu înțelepciunea care-i acumulată din cărți, ci o înțelepciune care se întâlnește la picioarele Crucii Domnului Hristos. … Atunci când Domnul îți toarnă în inima înțelepciune, ești plin de înțelepciunea care vine de sus.”
„Noi care n-am avut dreptul la înfiere, prin Mântuitorul nostru am căpătat dreptul să ne facem copii ai lui Dumnezeu. Rostul adunărilor noaste este să ne facem. Suntem școlarii Duhului Sfânt, elevii Lui… Duhul Sfânt este Învățătorul nostru.”
Din vorbirea fr. Petru Popa la nunta de la Ighiel 1979
„…după doua mii de ani trebuie ca Dumnezeu să ridice din popor oameni de la coarnele plugului, muncitori din fabrică şi intelectuali, ca să luptăm cu toţii pentru reîncreştinarea poporului nostru.”
„Dragi tineri, poate cereţi de la Dumnezeu şi nu vine răspuns cum vreţi voi aşa repede. Aveţi răbdare. Cereţi tot timpul, (…) priviți cu încredere la viitorul apropiat sau îndepărtat, care e în mâna lui Dumnezeu. Dacă veţi rămâne credincioşi lui Dumnezeu, aduceţi o cinste şi o onoare Lucrării lui Dumnezeu…”
„Dacă e o slăbiciune în Biserica noastră, Dumnezeu a ridicat Lucrarea aceasta. Putea s-o trimită să formeze un cult. (Că eram aprobaţi şi noi, nu eram aşa cum suntem, strâmtoraţi). Dar Dumnezeu a trezit Lucrarea aceasta tocmai să dăm semnal de alarmă. Biserica are comori care stau acoperite în bibliotecile bisericilor. Noi vrem să valorificăm aceste comori care au ţinut neamul nostru până astăzi, şi poporul nostru creştin.”
„Voi părinţilor nu împiedicaţi copiii să vină la adunare, la şcoala aceasta binecuvântată a Duhului. Cheltuiţi totul ca să puteţi da un copil să facă o facultate. Pentru ce? E adevărat că-i faceţi oameni. N-aţi vrea ceva mai mult? N-aţi vrea să faceţi din ei copii ai lui Dumnezeu?”
Din vorbirea fr. Petru Popa de la o adunare de dinainte de 1983
“Te rugăm pentru unitatea Lucrării. Te rugăm, Dumnezeul nostru, pentru dragostea care a închegat întotdeauna Lucrarea aceasta. Căci dacă ai dat un har deosebit pentru Lucrarea aceasta, a fost dragostea… care a topit toate interesele, toate gândurile şi tot ce era nepotrivit Cuvântului Tău şi ai făcut în noi totul iubire; ajută-ne Te rugăm, aşa să rămânem până la sfârşitul vieţii noastre. Aşa să putem lăsa şi urmaşilor noştri aceasta Lucrare pornită de Tine prin Duhul Sfânt…”
“Pe fraţii cărora le-ai pus o răspundere mare în lucrarea aceasta, să-i păstrezi curaţi ca pe lumina ochilor, Doamne în toate privinţele. Să-i păstrezi în cea mai înaltă curăție duhovnicească şi trupească, pentru ca Cuvântul Tău niciodată să nu fie împiedicat din partea nimănui.”
Sursa: Traian Dorz, Fericiții noștri înaintași
Strângeți fărâmiturile, vol. 1, 3 și 5
