Despre cum a fost alungat Satana din cer, ne spune Biblia la Apocalipsa, capitolul 12: „Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui. Şi n-a izbutit el, şi nici nu s-a mai găsit pentru el loc în cer. Şi a fost alungat balaurul cel mare, şarpele cel de demult, care se cheamă Diavol şi Satana, cel ce înşeală toată lumea, a-runcat a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el… Pentru aceasta, bucuraţi-vă ceruri şi cei ce locuiţi în ele! Vai vouă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi, având mânie mare!…“ (Apocalipsa cap. 12, vers.7–12).
Meditații
Cine a fost diavolul? – Pr. Iosif Trifa
Cine a fost diavolul la început și cum a fost făcut el?
Iată o întrebare la care poate mulţi nu vor fi ştiind să răspundă. Diavolul a fost şi el o făptură a lui Dumnezeu; a fost la început o făptură bună, pentru că tot ce a făcut Dumnezeu a fost bun. Ba încă mai mult decât atât: la început diavolul era una dintre cele mai alese zidiri ale lui Dumnezeu. Poate să fi fost chiar în fruntea tuturor zidirilor lui Dumnezeu.
Războiul Oastei Domnului – Pr. Iosif Trifa
Cu cine se războiesc cei intraţi în ea?
Vom spune îndată, de la început, că Oastea Domnului este o armată sufletească. Ea poartă un război dârz contra păcatelor şi stricăciunilor sufleteşti. Oastea Domnului mobilizează suflete la luptă contra păcatelor, contra întunericului şi contra vrăjmaşului diavol. Ea se luptă pentru Împărăţia lui Dumnezeu şi mântuirea sufletului.
Postul Pitpalacului – Pr. Iosif Trifa
Pitpalacul e pasărea holdelor de grâu. Trăieşte în holda de grâu. Pe vremea secerişului, când are hrană din belşug, se îngraşă. E chiar atât de gras, încât abia zboară de ici-colo. Poate face numai zboruri scurte.
Cea dintâi logodnă: nașterea din nou – Traian Dorz
Dragostea faţă de Dumnezeu este dragostea cea mai dintâi, şi porunca cea mai dintâi, şi datoria cea mai dintâi. Nici una nu este mai înainte de ea, nici mai mare decât ea, nici mai sfântă decât aceasta (Matei 22, 36-40). Dar pe Dumnezeu trebuie să-L iubeşti ca să-L poţi cunoaşte. Şi trebuie să-L cunoşti, ca să-L poţi iubi cu adevărat (I Ioan 4, 20).
Crucea surorilor noastre – Traian Dorz
În toată ţara noastră, ca în întreaga lume creştină, există frumosul şi evlaviosul obicei de a se aşeza flori în jurul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este, în obiceiul acesta, nu numai recunoaşterea evlavioasă a sufletelor ajutate şi binecuvântate de Dragostea Iertătoare şi plină de bunătate a Mântuitorului şi nu numai o dorinţă de a participa cu o rază de bucurie şi de mângâiere la Crucea Mântuitorului, la suferinţa lui Hristos Domnul şi Mântuitorul sufletelor noastre, ci este şi un tainic simbol al vieţii surorilor noastre. Al vieţii acelor suflete, cărora li se cere mereu o jertfă tăcută, răbdătoare şi plină de iubire pentru alţii.
Mișcarea aceasta este de la Dumnezeu – Pr. Iosif Trifa
„Şi orice răsad care nu este de la Dumnezeu se smulge…“ (Matei 15,3).
Mişcarea Oastei Domnului este dela Dumnezeu. În această Mişcare eu n-am fost decât un vas umil de care Domnul S-a folosit. În primul congres al Oastei, ţinut la Rusaliile din anul 1932, am spus răspicat acest lucru, precum urmează: „Eu sunt o predică vie în faţa Oastei.
Ce este Oastea Domnului? – Pr. Iosif Trifa
Ce fel de mișcare este Oastea Domnului și cum s-a pornit această mișcare?
Cel ce scriu aceste rînduri şi această carte sunt preot, adică păstor şi îngrijitor de suflete. Este aceasta o slujbă aleasă, frumoasă şi, de multe ori, mai liniştită ca alte slujbe. Pentru mine însă această slujbă este, mai ales, un fior, un cutremur, o veşnică nelinişte şi frământare sufletească. Această slujbă mi s-a dat de la Dumnezeu cu înfricoşata răspundere sufletească ce se află scrisă în Biblie, la Iezechiel proorocul, cap. 33, vers. 7-9, unde Domnul zice:
Rândunica și puișorii ei – Pr. Iosif Trifa
Uitați-vă la cuibul rândunelelor. Ce minunată învățătură sufletească veți afla și aici! Rândunica își creşte repede puii şi se găteşte de zborul cel mare din toamnă. Hrănindu-şi puişorii, parcă le zice:
Păsările călătoare – Pr. Iosif Trifa
„Chiar şi cocostârcul îşi cunoaşte vremea lui pe cer; turtureaua, rânduneaua şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoaşte legea Domnului.” (Ieremia 8, 7)
Ce minune mare este şi viaţa păsărilor călătoare (rândunelele, cocostârcii, turturelele, cocorii etc.)! Ce minune mare este călătoria lor!









