Să ne aducem aminte de sfinții înaintași: Dudaş Nicolae

Fratele Dudaș Nicolae s-a născut în Rieni, județul Bihor, în anul 1890 și s-a căsătorit cu sora Ana în anul 1912. Au avut șapte copii pe care, cât a trăit el și soția lui, i-au îndrumat cu dragoste și stăruință pe calea lui Dumnezeu.

Au intrat amândoi deodată în Lucrarea Oastei Domnului, prin anul 1935, când începuse o frumoasă și puternică vestire a Evangheliei și prin aceste părți ale județului Bihor. Îndată ce au primit Cuvântul lui Dumnezeu în inimile și în casa lor, fratele Nicolae și sora Ana au început să cheme și să atragă în Oastea Domnului pe toți din apropierea lor. Începând din primul an, adunările Oastei erau ținute chiar în casa lor. Și ani de zile la rând, atât adunările locale, cât și cele mari, când erau chemați pe aici toți frații din prejurimi, toate aceste bucurii frățești erau găzduite de ei cu dragoste și căldură sufletească. Din toate părțile, frații știau că ici în casa lor este o Betanie plăcută unde Domnul Iisus și ai Lui pot veni și petrece cu bucurie și dragoste totdeauna și în orice vreme.

Din casa fratelui Nicolae porneau de multe ori frații în misiune în diminețile de duminici și sărbători. Și tot aici se întâlneau seara, sosind cu bucurie și împărtășindu-și fericiți binecuvântările avute în lucrul Domnului Iisus.

În afara de misiunile făcute în sărbători, fratele Nicolae era un bun meseriaș lemnar și fiind chemat prin alte sate cu munca lui, el folosea tot timpul și toate ocaziile nu numai spre a face bine celor nevoiași și lipsiți prin ajutorul și munca sa frumoasă și folositoare, dar și propovăduind tuturor, cu o putere și cu o râvnă mereu proaspete și calde, Cuvântul cel Sfânt al lui Dumnezeu, hotărându-i pe mulți să intre și ei în Oastea Domnului Iisus.

Așa a adus el la Domnul multe suflete din diferite părți pe unde a umblat și a lucrat, întemeind acolo frumoase adunări ale Oastei Domnului și schimbând multe obiceiuri rele în purtări bune, ducând peste tot frumoasele îndemnuri și pilda lui de viață nouă și creștinească, după felul cel binecuvântat adus de Oastea Domnului.

Din casa lui s-au răspândit multe cărți și foi și calendare ale Oastei Domnului, care au adus lumina lui Hristos în multe familii și suflete.

Din cei șapte copii ai săi au fost trei care i-au ascultat îndemnul și i-au urmat credința.

În urma lui a rămas până astăzi o frumoasă lucrare a Oastei Domnului în satul său și mulți dintre cei pe care i-au adus el la Domnul îi duc mai departe frumos lucrul sfânt început de el.

Domnul să-i facă parte între slujitorii Lui fericiți din ceruri. Amin.

Slăvit să fie Domnul!

Traian Dorz, Fericiţii noştri înaintaşi