Fratele Ioniţă şi părintele Vlad erau cele două suflete cu care mă înţelegeam cel mai fericit aici.
În afară de ei, printre cei ce eram acum împreună, doar pe unul îl cunoscusem mai de mult… Acesta avea cei mai mulţi ani de închisoare dintre noi toţi.
Ajunşi în camera noastră cu tot bagajul acesta, stăm acum gata, fiecare îmbrăcat ca de drum.
Afară era o căldură ca în cea mai fierbinte zi de vară. Dar aici, în cămăruţa asta, zece inşi cu tot bagajul transpirăm, îmbrăcaţi ca de iarnă, cu paltoanele luate la Crăciun…
Tot ce a creat bunul Dumnezeu a fost bun şi desăvârşit. Aşa a fost şi omul. Dumnezeu a creat un om desăvârşit; o creatură desăvârşită. Frica n-a fost nici ea în firea omului. Nici frica, nici alte scăderi n-au fost în firea omului.
În dimineața zilei de 29 iunie, ziua când toată Biserica creștină sărbătorea amintirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel și răsunau clopotele pe la toate bisericile din Alba Iulia, ne prezentam și noi la judecată. Tot pentru aceeași vină pentru care au fost judecați și condamnați, într-o zi ca asta, și cei doi mari apostoli ai Bisericii și credinței noastre, Petru și Pavel. Ce prevestire – și ce cinste pentru noi!
Un vechi obicei este că aproape toate breslele de oameni îşi au câte un sfânt păzitor. Un sfânt patron şi protector. Spre pildă, corăbierii, încă din vechime, îl au pe Sf. Cristofor etc. Noi, la Oastea Domnului, îl avem pe Iisus Biruitorul. El este Păzitorul, Patronul şi Conducătorul nostru. Iar dacă totuşi, pe lângă Domnul şi Mântuitorul nostru, e vorba să avem şi noi un sfânt al Oastei, apoi acela eu zic să fie Sfântul şi marele Apostol Pavel.
Psalmul 50, versetul 16
Nu numai rugăciunile şi jertfele celor făţarnici, prefăcuţi şi neîmplinitori cu fapta a voii lui Dumnezeu sunt o urâciune înaintea Lui (Isaia 1, 11-15)… şi nu numai posturile făţarnice Îi sunt nesuferite Domnului (Isaia 58, 4-5; Matei 6, 2 şi 5-6), ci şi multa înşiruire de predici, de sfătuiri, de sentinţe, de maxime, de îndrumări pe care le tot rosteşte pentru alţii sau pentru altele, un neîmplinitor cu fapta şi cu trăirea lui a acestor adevăruri şi legi este şi rămâne un lucru urât înaintea lui Dumnezeu. „De ce-Mi tot ziceţi Mie: «Doamne, Doamne», şi nu faceţi ce spun Eu?” — zice Domnul (Luca 6, 46).
De ziua acestor Rusalii, care în acest an se sărbătorea în 26 iunie, hotărâsem cu câțiva frați și surori un parastas cu daruri, colăcei și lumânări la mormântul părintelui. După bunul și străbunul nostru obicei. Era și o datorie a noastră creștinească față de memoria părintelui nostru și a celor din familia lui și a noastră, dar și respectarea unui procedeu frumos și biblic, după cum spune la Matei 10, 42 și la Marcu 9, 41.
Zis-a Domnul: „Nimeni nu poate sluji la doi domni, că sau pe unul va urî şi pe altul va iubi, sau de unul se va ţine şi de altul nu va griji; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi Mamonei” (Matei 6, 24).
Cu litere de aur ar trebui scrise aceste cuvinte pe pereţii caselor noastre şi mai ales în inimile noastre, căci cei mai mulţi creştini îşi pierd sufletul şi viaţa de veci tocmai pentru că îşi închipuie că pot sluji deodată şi lui Dumnezeu, şi diavolului.
Joi, ziua înmormântării, la ora 6 dimineața, programul reîncepe cu toată puterea dată de importanța ultimei zile. Se înregistrează tot și se filmează cât se poate. Dar nici microfonul, nici aparatul foto, nici camera video nu pot reda în întregime ceea ce inundă acum sufletele. Căci niciodată frații aceștia nu au mai plâns și nu au mai cântat așa. N-au trăit nicicând și nu vor mai trăi niciodată o emoție atât de puternică și înaltă ca cea pe care o trăiesc acum.
Psalmul 50, versetul 5
Orice credincios este în legământ cu Dumnezeu. Botezul este prima parte a legământului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos (I Petru 3, 21), pe temeiul Jertfei Lui. Fiecare din Tainele Bisericii, crezute şi mărturisite în dreapta credinţă a Evangheliei lui Hristos sunt câte o parte a unicului legământ sfânt cu Dumnezeu, pe temeiul aceleiaşi Jertfe dumnezeieşti, poruncite în Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca sufletul credincios, prin ele, să poată duce o viaţă plăcută voii sfinte a lui Dumnezeu. Dar împărtăşirea cu Hristos prin suferinţa şi Jertfa Lui şi părtăşia cu suferinţa şi cu jertfa noastră la Lucrarea Crucii Sale sunt părţile cele şi mai adânci şi mai de preţ la legământul prin Jertfă cu Hristos-Dumnezeu (Filipeni 3, 10; II Corinteni 4, 10- 11; II Timotei 2, 11-12; I Petru 4, 13-14).