Articole - Oastea Domnului

Dincolo de suferință și moarte – Pr. Costel Căuș

Învierea Domnului, pe lângă bogăția de semnificații și de daruri pe care le revarsă asupra noastră, mai constituie și împlinirea unui semn menit să dovedească, în mod desăvârșit, faptul că Iisus este într-adevăr Hristosul, Fiul lui Dumnezeu (Ioan 20, 31).

Atunci când unii din cărturari și din farisei i-au cerut un semn, drept răspuns, el le-a zis: “Un neam viclean și desfrânat cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decât semnul prorocului Iona. Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului” (Matei 12, 38-40).

Hristos a Înviat din morți! Acum toate de lumină și viață s-au umplut – Pr. Iosif Trifa

Praznicul Învierii este praznicul vieții. Este praznicul de biruință a vieții asupra morții. Din mormântul Învierii Domnului a țâșnit biruința vieții. Clopotele Învierii sunt un cântec de biruință asupra morții.

Minunea Învierii s-a întâmplat primăvara. Așa a rânduit Domnul anotimpurilor. Acum primăvara și firea ne predică taina Învierii. Iarna e biruită de primăvară. Moartea, de viață. Învie câmpul, învie florile, învie pomii, nimic nu mai poate opri învierea firii.

Învierea Domnului, învierea cea duhovnicească a lumii, a fost și ea o Primăvară cerească venită după o iarnă lungă, lungă de îngheț și moarte sufletească.

Nu Mă plângeți pe Mine – Pr. Iosif Trifa

«În urma lui Iisus mergea o mare mulțime de norod și femei, care boceau, își băteau pieptul și se tânguiau după El. Iisus S-a întors spre ele și a zis: ”Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri.” » (Luca 23, 28)

Așa ne grăiește și nouă Mântuitorul: nu Mă plângeţi pe Mine, ci vă plângeţi pe voi şi păcatele voastre. Aceasta este taina cea mare a patimilor Mântuitorului: să înțelegem că pe Hristos L-au răstignit păcatele omenirii și tu Îl răstignești din nou cu păcatele tale. Această înfricoșată gândire trebuie să trezească în tine o ură cumplită față de păcat și această ură trebuie să te scoată din păcat.

De trei ori – Pr. Iosif Trifa

„Vegheați și vă rugați, ca să nu cădeți în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” (Matei 26, 41)

„Doamne”, I-a zis Petru, „Cu Tine sunt gata să merg chiar și în temniță și la moarte.” Și Iisus i-a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta cocoșul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.” (Matei 22, 33-34)

„După ce au pus mâna pe Iisus, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe. Au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut jos. Petru s-a așezat și el printre ei. O slujnică l-a văzut cum ședea la para focului, s-a uitat țintă la el și a zis: „Și omul acesta era cu El.” Dar Petru s-a lepădat și a zis: „Femeie, nu-L cunosc.”

Patimile Mântuitorului – Pr. Iosif Trifa

Luni începe Săptămâna cea Mare și Sfântă a patimilor lui Hristos. Biserica pune înaintea noastră înfricoșatele patimi ale Mântuitorului, ca să trecem prin ele cu înțelegere și cu folos sufletesc. Mergeți cu toții la slujbele Bisericii din Săptămâna cea Mare și ascultați cu luare aminte și cu lacrimi Evangheliile și cântările despre patimile și moartea Mântuitorului.

În legătură cu patimile și moartea lui Iisus, dăm și noi aici câteva învățături:

“Nu mă plângeți pe Mine, ci vă plângeți pe voi.”

„Și mergea după El (spre Golgota) mulțime multă de norod și de femei care plângeau și se tânguiau după dânsul. Și întorcându-se după ele, Iisus a zis: «Fiicele Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci vă plângeți pe voi” (Luca 23, 23).

O zi din viața Domnului – Ioan Beg

Zilele de pe urmă ale Mântuitorului sunt relatate mai pe larg în Sfânta Carte și au fost deosebit de pline pentru El și ucenicii Lui. Multe evenimente s-au petrecut în zilele acelea, unele surprinzătoare, altele greu de înțeles. Timpul zorea, mai era puțină vreme și multe lucrări trebuiau să-și facă loc, căci viața pământească a Mântuitorului era spre capăt.

A intrat în Ierusalim duminica după amiază, după o lungă călătorie, pornind din Pereea și trecând prin Ierihon. Va fi plecat din Pereea încă de dimineață. Ca unul care știa că-I venise vremea, pe drum, Domnul le-a spus ucenicilor ce se va întâmpla cu El după ce va intra în Cetatea Sfântă.

Hristos a biruit! – Petru Popa (Săucani)

Seara Cinei, ultima seară cu cei dragi… Grădina Ghetsimani unde S-a rugat cu sudori de sânge… Aici a fost lupta cea mai grea! Nimeni, niciodată, nu s-a mai rugat cu sudori de sânge! Cine știe prin ce chinuri a trecut Domnul în aceea noapte când a zis: “Mi-e sufletul cuprins de o întristare de moarte”, sau: “Tată, izbăvește-Mă de ceasul acesta!”. Aici luptă Hristos cu balaurul. În Eden era șarpe, acum este balaur. Iar după trei ceasuri de luptă, balaurul a fost biruit și Iisus a zis: Facă-Se voia Ta, de acum pot să sufăr liniștit chinurile trupești, că cele sufletești le-am biruit. Și până pe Golgota nu L-a mai slăbit cu batjocorile, cu bătăile, cu chinurile, crezând că nu va răbda și va face o minune să fie nimiciți vrăjmașii, ca apoi să fie nimicită mântuirea noastră. Dar El a răbdat! Cine ar fi crezut vreodată că Dumnezeu va va birui răbdând și că vrăjmașul răzbunător va fi zdrobit tocmai prin răbdare!

Adunare anuală a Oastei Domnului, Comănești, 31 martie 2018

Mișcarea evanghelică Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române vă invită la Adunarea Anuală a Oastei Domnului – Comănești ce va avea loc la ”Centrul de Agrement Trotuș – Ionuț Iftimoaie” în data de 31 martie 2018, începând cu ora 15:00.

Tema adunării – „Te-ai unit cu Hristos?” (Ioan 17, 20-21)

Adunarea va fi transmisă în direct, aici pe OasteaDomnului.info

Sângele Domnului – Pr. Iosif Trifa

“Domnul a zis lui Moise și lui Aron în țara Egiptului: “Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. Vorbiți, întregii adunări a lui Israel și spuneți-i: În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. Dacă sunt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteală cât poate mânca fiecare din mielul acesta. Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veți putea să luați un miel sau un ied. Să-l păstrați până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia, și toată adunarea lui Israel să-l înjunghie seara. Să ia din sângele lui și să ungă amândoi stâlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mânca. Carnea s-o mănânce chiar în noaptea aceea, friptă la foc, și anume s-o mănânce cu azimi și cu verdețuri amare. Să nu-l mâncați crud sau fiert în apă, ci să fie fript la foc: atât capul, cât şi picioarele şi măruntaiele.

Gânduri despre suferință – Pr. Costel Căuș

Mersul pe calea Domnului, alături de El, înseamnă atât întristare cât și bucurie, atât lacrimi de durere cât și cântări de veselie. Și căile lumii sunt tot o împletire de bucurii și dureri dar nu sunt același lucru.

Durerile și bucuriile vieții de credință se împletesc într-o funie de aur pe care sufletul urcă la Dumnezeu, pe când durerile și bucuriile lumii se împletesc într-o sfoară de iluzii care se desface odată cu trupul de lut, prăbușind sufletul în hăul deznădejdii și-al chinului veșnic. Căci năzuința după un paradis terestru naufragiază totdeauna în apele agitate ale acestei lumi din cauza neprevăzutelor întorsături ale vieții care răstoarnă toate visurile și planurile omului sau, dacă cineva crede într-adevăr că a apucat lumea și i se pare că apa vieții lui este limpede și liniștită, îi apare totuși dintr-o dată, când nici nu se gândea, stânca ascunsă și haină a morții care-i spintecă fără nici o milă barca purtătoare de iluzii.