Psalmul 54, versetul 1
Pe măsură ce sufletul credincios înaintează în vârsta sa duhovnicească, primind tot mai multă lumină… şi pe măsură ce ochii lui văd mai multe, iar mintea lui ia tot mai bine seama la cele ce se petrec cu el şi în jurul lui, cunoaşterea lui despre Dumnezeu şi cunoaşterea lui cu Dumnezeu se adânceşte tot mai mult. Prin această cunoaştere apoi, sufletul credincios capătă o tot mai deplină lumină asupra multor taine de care înainte nu avea nici o ştiinţă.
Vineri, 26 nov. 1937
…Stau şi scriu la masă, ca de obicei. Părintele, lungit pe dormeză, răsuflă greu şi se zvârcoleşte de dureri… Mă doare adânc şi pe mine, dar nu-l pot ajuta cu nimic. Crucea lui grea trebuie să şi-o poarte numai el singur.
Biblia este o carte cu mare putere de mântuire sufletească și tocmai de aceea și diavolul în fel și chip încearcă să-i țină pe oameni departe de ea. – Pr. Iosif Trifa
În noaptea de 23 noiembrie, între unele din cele mai grele încercări, Domnul m-a înștiințat într-o scurtă vedenie că înainte de 11 ianuarie voi fi acasă. M-am mângâiat și întărit nespus de mult cu această tainică și duioasă înștiințare, după cum făcusem și în Săptămâna Patimilor din 1960 în beciul Securității din Cluj, când mai fusesem într-o astfel de stare… Dar eram încredințat și acum, ca și atunci, că această casă va fi Casa mea cea de Sus. Și mă pregăteam în liniște, cu lacrimi și cu dor să merg la Acasa aceasta.
Când educația omului credincios şi cultura lui şi întreg felul lui de viață se alimentează neîncetat din izvoarele lui Hristos, cât de sigur şi de liniştit înaintează el prin toate căile sale spre înălțimi! – Traian Dorz
Psalmul 55, versetul 1
Pentru ca Dumnezeu să nu Se ascundă de cererile noastre, să nu ne ascundem nici noi de ale Lui. Pentru ca Dumnezeu să răspundă rugăciunilor noastre, să răspundem şi noi dorinţelor Lui. Pentru ca Dumnezeu să împlinească cu grabă şi cu bucurie dorinţele noastre, apărând viaţa noastră cu Mâna Sa puternică şi salvându-ne din mijlocul primejdiilor noastre prin Numele Său cel biruitor — să fim şi noi aşa faţă de El. Şi pentru ca să ajungem să vedem Faţa Domnului cu bucurie, şi să dobândim mântuirea sufletelor noastre, şi să moştenim împărăţia Lui cea fericită, să nu ne ascundem nici noi de cererile voii Lui niciodată şi de nici unul din cuvintele Sale. Să nu ne ascundem acum, cufundându-ne în păcate, în surzenie, în nepăsare — când chemările Domnului ne caută şi Cuvântul Lui stăruieşte după noi să ne întoarcem la El. Căci El stăruieşte acum umblând după noi, ca să ne scoată din pustietatea neascultării şi din stricăciunea păcatelor, ca să ne aducă la Dumnezeu.
Să ne temem numai de păcat, căci prin păcat Îl pierdem pe Domnul; să nu-L părăsim pe Domnul, ca să nu ne părăsească şi El! – Pr. Iosif Trifa
Psalmul 55, versetul 12
Meditarea asupra acestui verset este una din cele mai amare ocazii pentru oricine a avut un frate sau un prieten sau un ucenic apropiat şi iubit nespus de mult… Cu care şi-a împărţit pâinea, şi haina, şi bucuria, şi comorile, şi sufletul lui tot… Pe care l-a crescut şi încălzit la sânul lui, dar care i-a devenit apoi un înveninat răufăcător, un îndărătnic vrăjmaş, un vinovat uzurpator.
Procesul nostru s-a fixat pentru ziua de 18 noiembrie 1959.
În dimineaţa zilei procesului am fost scos din celulă şi băgat într-o maşină închisă.
Pe rând au fost aduşi în această maşină apoi: Capătă, Tudose, Pop, Ioan Opriş, Lae Marini…
Apoi am fost duşi la Tribunalul Militar şi băgaţi într-o cameră… Abia acolo ne-am revăzut toţi câţi eram: douăzeci şi trei.
Credința cea tare pune pe Dumnezeu între noi și necazuri, dar necredința și puțina credință pune necazurile între noi și Dumnezeu – Pr. Iosif Trifa