Psalmul 55, versetul 12
Meditarea asupra acestui verset este una din cele mai amare ocazii pentru oricine a avut un frate sau un prieten sau un ucenic apropiat şi iubit nespus de mult… Cu care şi-a împărţit pâinea, şi haina, şi bucuria, şi comorile, şi sufletul lui tot… Pe care l-a crescut şi încălzit la sânul lui, dar care i-a devenit apoi un înveninat răufăcător, un îndărătnic vrăjmaş, un vinovat uzurpator.
Este una din cele mai amare ocazii de a-şi reaminti dureroasele lovituri primite de la el, însângeratele răni şi vânătăi, usturătoarele deziluzii pricinuite de purtarea nelegiuită a acestui zis frate, zis prieten şi „ucenic“ sau „fiu“ cu care a răspuns dragostei, încrederii şi binefacerilor pe care le-a primit de la tine. Binefaceri care i-au fost dăruite cu cea mai dragă inimă şi cu cea mai desăvârşită şi sinceră renunţare la orice folos personal al tău… Aceste purtări te vor ustura până la moarte, ca o rană nemaiînchisă şi peste care, orice aduceri aminte, parcă îţi presară sare şi jar.
Negreşit, Fiul Omului trebuia să meargă după cum fusese scris despre El, dar veşnic va fi vai de acela prin care a fost vândut… De mii de ori ar fi fost mai bine pentru el să nu se fi născut (Matei 26, 24). Desigur, dacă şi acest fel de oameni, cel mai nelegiuit şi mai blestemat fel de oameni din lume, trebuie să existe şi dacă prilejurile de păcătuire trebuie să vină (Luca 17, 1), ei vor exista şi ele vor veni. Dar ce grozav lucru este că ei există şi că ele vin! Ei există şi ele vin, dar nu se întâmplă aşa fiindcă a fost scris aşa. Ci a fost scris aşa pentru că Dumnezeu a ştiut mai dinainte că se va întâmpla aşa. Nu întâmplările sunt din pricina profeţiei, ci profeţia a fost din pricina întâmplărilor. Preştiinţa lui Dumnezeu care cunoştea Viitorul a descris acest viitor aşa cum va fi, nu pentru că pe toate El le-ar vrea aşa, ci pentru că oamenii, având voinţa liberă, unii aşa vor vrea să facă. Peste voia şi peste înştiinţările lui Dumnezeu. Domnul a lăsat să se scrie mai dinainte acestea, pentru ca să se vadă că El ştie totul şi pentru ca acei care vor ajunge în vremea ispitelor acestora să fie cu grijă ca ei să nu cadă în ele. Profeţiile acestea sunt înştiinţări cutremurătoare pentru toţi, ca binefăcătorul să fie foarte atent asupra aceluia care întinde cu el bucăţica în acelaşi blid (Ioan 13, 18)… Iar cel căruia i se face binele să aibă foarte multă grijă să nu se facă el în vreun fel vânzătorul, trădătorul şi răufăcătorul binefăcătorului său. Pentru ca nu cumva să-l ajungă blestemul şi osânda lui Iuda, a aceluia care a făcut veşnicul păcat, vinovat de veşnica şi înspăimântătoarea osândă, care a dat un nume veşnic celor ca el.
O, suflet sincer de frate iubitor, şi de prieten devotat, şi de soţ credincios, şi de părinte binefăcător, şi de îndrumător plin de încredere, de iubire, de milă, de bunătate şi de dărnicie, ia bine seama la toate acestea! Meditează bine asupra lor mai ales tu şi nu uita ce au păţit şi alţii încă, făcând la fel… Ia bine seama la acela, chiar la acela pe care îl ai mai drag şi mai aproape. Şi care ţi-a devenit — sau a căutat să-ţi devină — cel mai nelipsit, mai necesar, mai ataşat: Înţelepciunea să nu te părăsească niciodată şi ochii să nu ţi se închidă, nici atenţia să nu-ţi adoarmă. Dumnezeu să te păzească de orice deziluzii cu privire la el, dar tu ia-ţi mai bine totuşi toate măsurile din vreme şi fii prudent. Iar voi, care totuşi aţi păţit rău odată, nu descurajaţi din pricina aceasta şi nu vă pierdeţi de tot încrederea în oameni! Nu toţi ucenici sunt iude. Nu toţi prietenii devin vânzători. Chiar dacă aţi fost înşelaţi o dată sau de zece ori prin unii, veţi fi despăgubiţi de sute de ori prin acei care totuşi sunt şi rămân comori veşnic binecuvântate pentru voi şi pentru Dumnezeu.
O, Doamne Iisuse, Tu, cel mai credincios Binefăcător și Cel mai Dulce Prieten, dar Cel mai amar vândut și trădat, Tu, Cel mai apropiat și iubitor Îndrumător și Părinte, dar și cea mai Nevinovată Victimă a trădării și a nerecunoștinței, Doamne Iisuse, Tu, Care ai gustat ce amară bucățica trădării întinsă în același blid cu nerecunoscătorul căruia i-ai făcut atâta bine, Te rugăm, ai milă de toți copiii și slujitorii tăi care au trecut, care trec sau încă au să mai treacă prin astfel de clipe cumplit de dureroase! Deschide-le ochii asupra aceluia care singurul poate deveni vânzătorul fiecăruia din ei. Iar nouă, Doamne, dăruiește-ne o cutremurătoare groază de această oribilă crimă…, o inimă curată, o grijă atentă și o necontenită înțelepciune veghetoare, ca să nu ajungem în vreun fel și în nici o cât de mică măsură, Doamne, nici făptuitorii mișei și nelegiuiți ai vânzării, dar nici victimele acestui îngrozitor păcat. Amin.
Traian Dorz, Hristos – Comoara Psalmilor, vol. 3
