Oastea Domnului

Să iertăm toate pentru Înviere – Pr. Iosif Trifa

„Și unii pe alții îmbrățișându-ne să ne zicem fraților…”

Aşa ne învaţă praznicul Învierii şi aşa trebuie să facem pentru bucuria Învierii. Să ne gândim ce dar mare şi ce bucurie mare este nouă Învierea lui Hristos: ea ne chezăşuieşte că nu vom rămâne în pământ, ci vom învia şi noi şi vom trece „din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer”.

Evanghelia din ziua de Paști – Pr. Iosif Trifa

„La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate printr-Însul s-au făcut şi fără de Dânsul nimic nu s-a făcut, ce s-a făcut. Întru Dânsul viaţa era, şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina întru întuneric luminează şi întunericul pe dânsa nu a cuprins-o.

Nu pe Iisus – Pr. Iosif Trifa

„Şi a zis Pilat: «Eu nici o vină nu aflu în El. Ci este vouă datină să vă slobozesc pe unul la Paşti; deci voiţi să vă slobozesc vouă pe acesta sau pe Varava?». Strigat-au toţi: «Nu pe acesta, ci pe Varava!”. Şi Varava era tâlhar” (Ioan 18, 39-40).

Nu cunosc pe omul acesta – Pr. Iosif Trifa

„Și s-a jurat Petru, zicând: «Nu cunosc pe omul acesta»” (Matei 26, 74).

Dar tu cititorule cunoști pe omul acesta?

Și Îi dădeau palme – Traian Dorz

Cu câtă satisfacţie trebuie să fi privit stăpânii – la fel de nelegiuiţi – la ceea ce făceau slugile lor acum cu Hristos!

Şi Iisus, Împăratul Slavei, Iisus, Dumnezeul Veşniciei, Iisus, Biruitorul Etern, tace răbdând şi rabdă tăcând. Suportă toate cu o cutremurătoare linişte, cu o dumnezeiască milă, cu o înfricoşată măreţie, cu o nepământească neclintire. Răbdarea Lui era tăcută, precum spusese profeţia: „El nu Şi-a deschis gura” (Isaia 53, 7). Nici să se vaiete, nici să strige, nici să se apere. Tăcerea Lui era înaltă, demnă şi răbdătoare, nu mânioasă, nu vrăjmaşă, nu fricoasă.

Mărimea păcatelor omenirii şi mărimea osândei acestor păcate cereau un preţ răscumpărător de aceeaşi mărime.

Încep Patimile Mântuitorului – Pr. Iosif Trifa

„Şi apropiindu-se Iuda de Iisus, îi zise: «Bucură-te, Învăţătorule», şi Îl sărută. Atunci, apropiindu-se gloata, au pus mâinile pe Iisus şi L-au prins pe El „. (Matei 26, 49-50)

Evanghelia Duminicii a 6-a din postul mare – Pr. Iosif Trifa

În vremea aceea, apropiindu-se Iisus de Ierusalim, a trimis doi ucenici, zicându-le: „Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi numaidecât veţi găsi o asină legată şi, cu dânsa, un mânz; dezlegându-o, aduceţi-o la Mine. Şi de va zice vouă cineva ceva, veţi zice că acestea trebuiesc Domnului şi numaidecât le va trimite pe ele”.

O cunună de spini – Traian Dorz

Credinciosule şi frate, dacă tu eşti numai un om obişnuit, tu nu eşti mare lucru. Cu tine sau fără tine, este tot atât.

Dacă tu nu faci tot mai mult, tot mai grăbit, tot mai bine şi tot mai frumos din zi în zi tot ce faci în slujba Domnului şi în mijlocul semenilor – vai de credinţa ta. Vai de moartea ta. Şi vai de răsplata ta.

Cina cea de taină – Pr. Iosif Trifa

„Deci luând pâinea, o binecuvântă şi, frângând, dete ucenicilor; zicând: «Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu». Şi luând paharul şi mulțumind, le dete, zicând: «Beţi dintru acesta toţi, căci acesta este Sângele Meu al legii celei noi, care pentru mulți se varsă, spre iertarea păcatelor» ” (Matei 26, 26-28).

De ce fugim de moarte – Traian Dorz

De ce fugim de moarte,
când ea pe toţi ne-ajunge,
săgeata ei aprinsă
nu ştim când ne străpunge.
Când sufletul de-odată
de trup ni se desface
– ferice-i de acela
ce-aşteaptă moartea-n pace.

Top