Războiul cel mare a fost o nimica toată faţă de un alt mare război şi prăpăd pe care îl fac diavolul şi moartea cu ajutorul băuturilor. Acest război îl arată desenul alăturat. În fruntea acestui război se văd cei doi comandanţi: diavolul şi moartea. Le râde barba de bucurie, văzând că au „muniţie“ destulă şi soldaţi destui (crâşmari), care bagă mereu gloanţe în „tun“. Cu acest război aprinde diavolul satele şi oraşele şi face cumplite pustiiri, cum se vede în imagine. Pe urma acestui război rămâne prăpăd trupesc şi sufletesc: sărăcie, boală, bătăi, omoruri, desfrânări, sudalme, hoţii etc. etc. S-a făcut socoteala că băutura omoară într-un singur an atâţia oameni câţi a omorât războiul cel mare în patru ani. Iar sufletele omorâte, acelea, încă pe deasupra, pierdute pe veci.
Un sat bombardat
Iată mai jos o pildă mult grăitoare din cele multe-multe. Într-o comună fruntaşă, lângă Orăştie, s-au băut în anul 1924 băuturi în preţ de două milioane şi jumătate de lei. Atâta prăpăd de băutură a lăsat urme grozave. „Azi, în acest sat, statistica spune că sunt 24 de muţi şi surzi şi 74 de hăbăuci (tâmpiţi), şi sănătatea oamenilor scade văzând cu ochii“.
Oare nu sunt aceştia nişte invalizi din războiul cel groaznic pe care îl fac diavolul şi moartea cu ajutorul băuturilor? Sunt pline satele şi oraşele cu astfel de invalizi. Şi-apoi, oare, câţi rămân invalizi cu sufletul pe urma acestui groaznic război?
În America, Anglia şi în alte ţări înaintate, oamenii şi statul au început un adevărat război împotriva băuturilor şi beţiilor. O ofensivă trebuie să pornească şi în ţara noastră, unde avem sute de mii de crâşme şi mii de fabrici care fac mereu „muniţie“ (spirt, rachiu etc.) pentru răz-boiul diavolului. E plină ţara cu băuturi false. Acestea cel mai mult rod vlaga poporului.
O jumătate de milion de cârciumi avem în ţară, faţă de 32 de mii de biserici şi 19 mii de şcoli
Statistica ţării arată un lucru înspăimântător. În ţara noastră sunt 500 de mii de cârciumi, socotite la un loc toate cârciumile, bodegile, hanurile, restaurantele, adică toate felurile de localuri unde se vând băuturi alcoolice. Faţă de acest număr îngrozitor, sunt, în toată ţara, 32 de mii de biserici şi 19 mii de şcoli. Grozavă cumpănă! Împărţite crâşmele, după numărul locuitorilor ţării, tot la 165 de suflete (cam la 36–40 de case) revine o cârciumă. Nici o altă ţară din lume nu stă atât de bine cu mulţimea cârciumilor, ca noi. Cu adevărat azi-mâine ni se va zice ţara cârciumilor.
Se beau zece miliarde de lei pe an
Statistica ţării arată că în anul 1924 s-au băut băuturi în preţ de 11 miliarde (11 miliarde fac 11 mii de milioane). De 6 miliarde s-a băut spirt şi ţuică, adică băutura cea mai otrăvitoare. Şi în ceilalţi ani a fost tot cam aşa. Se beau la noi pe an cel puţin 10 miliarde de lei. A treia parte din bugetul ţării (care este de 30 miliarde), se bea. Împărţită băutura pe numărul sufletelor, pe fie-care cap de om revin 49 litri de băutură, iar, în bani, 3520 lei. Ce lucruri minunate, ce de şcoli, biblioteci, spitale etc., s-ar putea face cu atâta amar de bănet!
Unde sunt apoi şi celelalte pagube ce le fac atâta amar de cârciumi şi de băuturi? Alcoolul roade în sănătatea Neamului. Cârciumile sunt pline de băuturi false, care fac cumplite stricăciuni în sănătatea oamenilor. În Maramureş, pe la Braşov, Oradea s-au prins cârciumari care „întăreau“ rachia cu var, vitriol şi cenuşă.
Ce să mai zicem apoi de cumplitele stricăciuni ce le fac atâta amar de cârciumi şi băuturi în sănătatea sufletească a poporului? Tot ce clădeşte Biserica şi şcoala dărâmă cârciuma. Ca un iad cu gura căscată stă cârciuma în Ziua Domnului, aşteptând să înghită pe oameni după ieşirea din biserică. Iese omul din biserica lui Dumnezeu şi intră în casa diavolului. Ah, ce prăpăd cumplit fac cârciumile şi băuturile! Ele sunt vrăjmaşul cel mare despre care a zis Mântuitorul că „omoară şi trupul şi sufletul omului“ (Matei 10, 28).
Popoarele culte din Apus au luat măsuri cuminţi contra acestei mari primejdii. La noi însă, de ani de zile cârciumile au tot sporit mereu. Oare când îşi vor deschide ochii şi oamenii noştri şi statul nostru, să vadă primejdia ce ne ameninţă?!
Preot Iosif Trifa, Ce este Oastea Domnului
