Ce liniştiţi sunt paşii Tăi în mine când coboară
şi pe-a’ iubirii mii de căi fiinţa-mi înconjoară!…
Ca mersul stelelor pe cer, ca răsăritul lunii,
ca luntrea gândului năier pe apa rugăciunii,
ca izvorârea din afund a stropilor spre unde,
ca taina harului profund când duhul mi-l pătrunde,
Oastea Domnului
Munca și lenea (II) – Traian Dorz
Dacă sub Vechiul Aşezământ avea atâta însemnătate felul cum omul trebuia să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu în Locaşul Său de închinare, cu cât mai însemnat lucru este acum felul în care slujitorul – ispravnic al Tainelor lui Hristos – şi credinciosul adevărat trebuie să se înfăţişeze înaintea Lui!
Tămăduirea celor zece leproși – Pr. Iosif Trifa
Duminică avem la rând evanghelia celor zece leproşi pe care i-a tămăduit Iisus Hristos, dar numai unul dintre ei s-au întors să-I mulţumească. „Dar cei nouă unde sunt?” – a întrebat Domnul. (Citiţi pe larg această evanghelie la Luca 17, 12-19).
Necazul aduce răbdare – Traian Dorz
Un frate mai nou, care începuse frumos și hotărât viața lui cea nouă cu Domnul, întâlni odată pe un alt frate mai bătrân și se opri să îl roage ceva:
– Ce-ai, frate, de ești atât de trist? îl întrebă cel bătrân.
– Sunt tare amărât frate, răspunse cel tânăr. Îndată ce am început viața mea cea nouă, cu Domnul, au început să vină necazurile asupra mea. Tot felul de ispite, tot felul de ocări, tot felul de învinuiri nedrepte. Iar eu nu pot să le rabd, nu pot să le port, mă răzbun, mă împotrivesc, mă apăr cu tot felul de vorbe aspre și grele. Nu știu cum să fac, frate, să pot avea răbdare, mai multă răbdare, mai îndelungă răbdare…
Munca și lenea (I) – Traian Dorz
Progresul este de la Dumnezeu, regresul nu este de la El. Datoria de a lupta să cunoşti tot mai mult şi de a munci tot mai bine, pentru a trăi mai frumos, este o poruncă divină. Lenea este un păcat satanic.
O, Doamne, depărtează-mi ceața – Traian Dorz
O, Doamne, depărtează-mi ceața
întotdeauna de pe cale,
nimic să nu mă poată-abate
de la trăirea voii Tale.
Să nu mă biruie vrăjmașul
îndepărtându-mă de Țintă,
nici când e sincer și lovește,
nici când e prefăcut și-alintă.
Răbdarea și loviturile (II) – Traian Dorz
Oricât de bine v-ar merge pe pământul acesta în vreo zi sau vreun loc, – nu vă pierdeţi totuşi bunul cumpăt. Oricât de sus veţi fi ajuns pe scara vieţii între oameni în vreo situaţie sau vreme şi oricât de siguri vi s-ar părea că puteţi fi pe scaun, – nu vă umpleţi totuşi de mândrie prea tare. Oricât de departe vi s-ar părea că sunteţi de moarte şi oricât de mult v-ar plăcea să nu fie adevărate înştiinţările lui Dumnezeu, totuşi voi nu vă împietriţi inima în nebunia trufiei şi nu dispreţuiţi înştiinţările înţelepciunii, şi nu râdeţi de Cuvântul lui Dumnezeu!
Evanghelia duminicii după Botezul Domnului
„În vremea aceea, auzind Iisus că Ioan a fost prins, S-a dus în Galileea; şi lăsând Nazaretul a venit şi a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele Zabulonului şi ale Neftalimului. Ca să se plinească ceea ce s-a zis prin Isaia, proorocul, care zice: Pământul Zabulonului şi pământul Neftalimului, spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; norodul cel ce şedea întru întuneric a văzut lumină mare, şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină a răsărit lor. De atunci a început Iisus a propovădui şi a zice: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor!” (Matei 4, 12-17)
Ce frumoasa ești, Iubito – Traian Dorz
Numai dragostea vede totul frumos. Numai dragostea nu găseşte nici un cusur. Numai fiinţei preaiubite îi găseşti doar virtuţi şi nici un defect. Doar neprihănire şi nici o vină. Doar roade frumoase şi dulci şi nici una uscată şi amară.
Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti!… Asta arată că tot ce are în mijloc iubirea este frumos. Şi înainte şi după.
Iubirea adevărată îşi trimite razele ei spre sufletul nostru şi înainte de a răsări şi după ce a apus.
Fiinţa iubită, casa iubită, patria iubită, ne apar totdeauna frumoase, cele mai frumoase dintre toate. Şi când ne apropiem de ele, şi când ne depărtăm.
Răbdarea și loviturile (I) – Traian Dorz
Fii răbdător în clipele nenorocirii şi ale loviturilor. Fii răbdător în ceasul cel greu al despărţirii şi al nedreptăţii. Alungă atunci gândurile deznădăjduite şi negre care vin să te împingă în prăpastia hotărârilor nefericite. Amână răzbunarea, amână hotărârea grozavă şi grea. Amână lovirea şi jignirea, înjurătura şi revanşa. Amână-le pe toate acestea până peste altă clipă, pe când gândurile negre nu vor avea atâta putere, până când va reveni iarăşi echilibrul în mintea ta.