Text

Auzi-mă, Doamne, auzi-mă – Preot Iosif Trifa

Prin rugăciune a coborât  sfântul Ilie, proorocul foc și ploaie din cer… Focul l-a coborât peste jertfa sa când a făcut de rușine pe preoții lui Baal, iar ploaie a coborât-o când Domnul încuiase cerul trei ani de zile (I Regi 18, 16-46). Prin rugăciune a încuiat Ilie proorocul cerul și tot prin rugăciune l-a descuiat. Rugăciunea este o cheie minunată cu ajutorul căreia putem deschide cămara tuturor darurilor și bunătăților cerești. Ce dar mare este nouă rugăciunea! Și ce mult ar trebui să ne rugăm, mai ales în aceste vremi când cerul de sus ne

Despre căsătorie – Ioan Marini

Fiindcă unii din frații noștri mai tineri ne-au dat prilejul, ne vedem siliți să scriem de astădată câteva cuvinte despre căsătorie. Facem aceasta punând în fața noastră Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca nici în această privință să nu trecem peste ce este scris (I Corinteni 4, 6) și ținând seama de ceea ce scrie apostolul Pavel în I Corinteni capitolul 7.

Cel dintâi pas. Ce cauți? Fără îndoială ceea ce ești tu însuți. Ești un om duhovnicesc? Vei urma și aici în răbdare călăuzirea Duhului. Ești firesc? Mergi după ceea ce izbește ochii: avere, frumuseţe, ranguri şi alte nimicuri trecătoare. În felul acesta nu te poţi aştepta la binecuvântare de sus, fiindcă de la primul pas ai călcat Cuvântul Domnului.

Ce înseamnă să te înscrii în Oastea Domnului – Pr. Iosif Trifa

„Dar ce o mai fi și aia, să te înscrii în Oastea Domnului, se întreabă lumea… păi n-au trăit și moșii și strămoșii noștri fără să se înscrie în Oastea Domnului… dar ce noutate o mai fi și asta să te înscrii la Oaste…”

Așa grăiește lumea. Peste tot lumea vede în Oaste o noutate fără rost și fără temei.

Dar noi zicem că Oastea Domnului este o creație a Duhului Sfânt. Și, ca atare, ea își are toate rosturile ei în Biserica Duhului Sfânt și în Cartea Duhului Sfânt, Biblia.

Apropierea și ascultarea (II) – Traian Dorz

Taina puterii și taina păstrării în neprihănire, taina biruirii ispitelor și taina rămânerii în smerenie este ascultarea de Domnul și este amintirea izbăvirii Sale arătată față de noi.

Oricât de mari ar fi încercările care ne-ar ieși în calea sufletului nostru, totuși nici una nu ne poate birui, dacă Domnul e cu noi.

Oricât de viclene ar fi ispitele și oricât de atrăgător ar fi păcatul, totuși nimic nu ne va putea clinti, nici nu ne va putea abate de pe urmele Domnului, dacă neîncetat vom asculta de Cuvântul Lui.

Apropierea și ascultarea (I) – Traian Droz

Toata nenorocirea oamenilor se trage numai din faptul că ei nu vor să se apropie de Dumnezeu și să asculte ce spune Cuvântul Lui. Căci dacă s-ar apropia să asculte, ar fi cu neputință să nu le placă și să nu-L iubească.

Părerea necredincioasă pe care odată și-au făcut-o cei mai mulți dintre oameni despre Dumnezeu, ei nici nu doresc să și-o mai schimbe, ci rămân mereu tot mai departe de Dumnezeu. Și tot mai neascultători de El.

De ce sunt nefericiți tinerii? – Ioan Marini

Am întâlnit nu de mult pe un cunoscut tânăr cu care am stat de vorbă.

Era mâhnit şi abătut.

– M-am scârbit de viaţă, îmi spuse el.

– Cum? Ce însemnează aceasta, îl întrebai. Altădată te vedeam mai vesel, mai bucuros…

– Da, spuse el, şi-mi povesti cum era gata să se predea Domnului dar „cineva”, l-a sfătuit să nu facă acest lucru, îndemnând şi pe părinţii lui să-l împiedice de la această faptă.

Fericit omul care păzește… – Traian Dorz

Inima omului firesc dorește mereu să nu păzească nicio poruncă a lui Dumnezeu, pentru că fiecare poruncă a lui Dumnezeu îi osândește o plăcere trupească și-l îndeamnă la o înfrânare. Îi osândește o plăcere pe care nu vrea s-o lase și-l îndeamnă la o înfrânare pe care nu vrea s-o ia. Din pricina aceasta, omul firesc nu primește lucrurile lui Dumnezeu și nu dorește să le păzească (Rom. 7, 23; Gal. 5, 17). Iar dacă nu dorește să păzească poruncile lui Dumnezeu, bietul om firesc este nefericit. Nefericit nu numai prin urmările păcatului său asupra vieții sale, ci mai ales prin urmările neascultării sale asupra sufletului său.

Roagă-te, veghează, așteaptă – Ioan Marini

Dacă zăbovește, așteaptă, căci va veni și se va împlini negreșit. (Habacuc 2:3)

Mai serile trecute, însoțit fiind de cineva în călătorie, m-am dus pe la un prieten pentru a sta de vorbă și a-mi continua apoi drumul mai departe. Nu era prea târziu. Dar ușa era încuiată, iar lampa stinsă. Se culcaseră cu toții. Obosiți de drum, stăteam în fața unei uși încuiate.

”- Ce facem?- întreb pe cel ce mă însoțea?”

La praznicul sfinților apostoli Petru și Pavel – Pr. Iosif Trifa

Cu acest prilej, repet ceea ce am spus de atâtea ori.

Cititți pe apostolul Pavel, căci nimeni dintre muritorii pământului n-a înțeles atât de adânc pe Mântuitorul și n-a predicat cu atâta putere pe Hristos cel Răstignit ca el și nici o carte din lume nu atrage pe om cu atâta putere la picioarele Crucii ca epistolele lui.

Dar Apostolul Pavel a fost nu numai un mare vestitor al Evangheliei ci și un profet. A profețit din cuvânt în cuvânt vremile și oamenii de azi.

Sfântul Oastei: Apostolul Pavel – Pr. Iosif Trifa

Un vechi obicei este că aproape toate breslele de oameni îşi au câte un sfânt păzitor. Un sfânt patron şi protector. Spre pildă, corăbierii, încă din vechime, îl au pe sfântul Cristofor.

Noi, la Oastea Domnului, îl avem pe Iisus Biruitorul. El este Păzitorul, Patronul şi Conducătorul nostru. Iar dacă totuşi, pe lângă Domnul şi Mântuitorul nostru e vorba să avem şi noi un sfânt al Oastei, apoi acela, eu zic să fie sfântul şi marele apostol Pavel.

Top