Resurse - Text - Articole | Oastea Domnului

Adunare comemorare fr. Traian Dorz – Mizieș (BH), 16 iunie 2018

S-au scurs aproape 30 de ani de la plecarea în veșnicie a fratelui Traian Dorz, părintele duhovnicesc al multora dintre noi, cel care L-a iubit pe Domnul și L-a cântat inegalabil, în miile lui de cântări nemuritoare. Ne-au rămas atâtea urme luminoase, atâtea învățături limpezi și mai ales atâta comoară de poezie și cântare prin care să-L slăvim pe Creatorul și Mântuitorul nostru și să ne răcorim sufletele prin arșița pustiului acestei lumi.

Veniți sâmbătă, 16 iunie, începând cu ora 14, lângă mormântul unde odihnește trupul său, în cimitirul din Mizieș, să ne amintim de psalmistul nostru drag, slăvind pe Dumnezeu pentru tot harul cu care ne-a binecuvântat prin viața și lucrarea lui.

Pentru cei care, din pricini binecuvântate, nu vor putea participa fizic la această adunare, vom transmite întreg programul adunării, în direct, aici pe site cât și pe pagina de Facebook.

Slăvit să fie Domnul!

După focul încercării (I) – Traian Dorz

Va veni vremea să vedeți cu o strălucită bucurie ce semințe frumoase au să se arate și după focul acestei încercări care a trecut acum pârjolitor peste Biserica și Lucrarea lui Hristos. El Însuși veghează la aceasta. Și grija marii Puteri a lui Dumnezeu o va face.

Cel mai puternic simțământ care izbucnește din cuvintele Domnului este siguranța… Este încrederea fericită și sigură cu care trăiește, cu care suferă, cu care luptă, cu care se roagă, cu care muncește și cu care moare un adevărat credincios al lui Iisus.

Iertarea și dreptatea (II) – Traian Dorz

Dumnezeu Însuși a binecuvântat gândul unei Case a Lui. Pentru că locul în care trebuie să se înfățișeze oamenii înaintea Sa și felul în care trebuie să facă acest lucru se cere să fie unic și sfânt, iar Cuvântul Său se poate adresa oamenilor, în chip vrednic, numai în acest loc; de aceea să cinstim și să căutăm întotdeauna cu vrednicie Casa Domnului.

Desigur că tot pământul este al lui Dumnezeu, fiindcă El l-a întemeiat (Psalmul 24, 1-2) și fiindcă Prezența Ziditorului tuturor celor văzute și nevăzute umple totul și pretutindeni și nici o casă nu-L poate încăpea (II Cronici 6, 18). Totuși El Și-a ales o Casă care să fie numai a Lui. Și numai aceea este numai a Lui.

Iertarea și dreptatea (I) – Traian Dorz

Cu toate că sufletul credincios nu poate să nu se roage pentru pocăința și mântuirea celor ce-l prigonesc și-l nedreptățesc, din milă pentru sufletele lor nenorocite, robite și folosite de diavolul în scopurile lui cele rele, el totuși, în apăsarea lui, strigă către Dumnezeu după dreptate.

Cel credincios, cu toate că este bine încredințat că suferința lui nevinovată și nemeritată din partea oamenilor este spre binele său și spre slava lui Dumnezeu, totuși sufletul său nu poate să nu strige către Domnul să-Și aducă aminte de dreptatea sa.

Cuvânt la Sfânta Treime (II) – Sf. Ioan Gură de Aur

Nicodim era unul dintre cei mai mari și foarte aplecat către Domnul, și totuși s-a scandalizat de cuvintele lui Hristos: “Cine nu se naște a doua oară din apă și din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3, 4), și de asemenea, cugeta omenește, întrebând: “Cum poate omul să se nască, fiind bătrân?” (Ioan 2, 4). Și ce a făcut Hristos? El i-a răspuns: “Dacă am spus cele pământești și nu credeți, cum veți crede de vă voi spune cele cerești?” (Ioan 3, 12).

Roadele Duhului – Pr. Iosif Trifa

Acum, duminică avem Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, iar apostolul Pavel, în a sa epistolă către Galateni (5, 22), scrie că “Roada Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, credința, blândețea, înfrânarea poftelor”. Față de acestea, apostolul spune că roadele trupului și ale păcatului sunt: “desfrânările, slujba idolilor, vrajbele, sfezile, zavistiile, gâlcevile, împerecherile, bețiile”.

Creștinilor! Ispitiți-vă și căutați pe care din acestea două feluri le aveți în sufletul vostru și în purtările voastre.

Un adevărat martir al vremurilor noastre

Numai cine a gustat din cupa durerilor poate să înțeleagă în oarecare măsură multele suferințe ale părintelui Iosif Trifa. Lăsând la o parte cele sufletești, ne oprim la multele chinuri pe care le suferă trupește.

Pulmonar, cu frenicectomie, intervenție chirurgicală ce se face bolnavilor de piept când nu mai au nici o speranță de scăpare. La intestine, operat de șase ori, cu răni încă deschise.

Calea spre Împărăția lui Dumnezeu – Ionatan Ille

Freamătul dorinței de mântuire din inima omului care-L caută pe Dumnezeu este un freamăt stârnit de suflarea Duhului Sfânt, este răspunsul sufletului la șoapta de iubire a Tatălui Ceresc.

Inima și mintea în care stăruie acest freamăt va cunoaște în curând o mare frământare și o mare tensiune care nu-i vor da odihnă. Și omul acela va-ncepe să-ntrebe, să asculte, să privească, să atingă, să strige, să ceară, să plângă și, în cele din urmă, să găsească, să primească.

Căci Dumnezeu răspunde totdeauna la astfel de căutări. “Căutați și veți găsi, bateți și vi se va deschide, căci oricine caută găsește și celui ce bate i se va deschide” (Matei 7, 7).

În casa Tatălui meu sunt multe lăcașuri – Traian Dorz

În casa Tatălui meu sunt multe lăcașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu mă duc să vă pregătesc un loc. Ioan 14, 2.

Ce largă este inima Domnului și câtă bunătate este în lărgimea ei! Ce largă este Împărăția Lui și câtă frumusețe este în lărgimea aceasta! Ce largă este dragostea Lui mântuitoare și câți încap în ea!…

Dacă Dumnezeu a îngăduit să fie pe pământ multe seminții, multe neamuri, multe limbi și multe popoare (Apocalipsa 7, 9), este pentru ca să I se umple marea lui Împărăție. Dacă sunt multe familii care își trag numele din Hristos (Efeseni 3, 15), sunt și multe lăcașuri în cer. Și dacă sunt multe cete care vor învia, fiecare la rândul ei, în Ziua Învierii (1 Corinteni 15, 22-23), sunt multe promisiuni pentru ele.

Cuvânt de învățătură – Sf. Ioan Gură de Aur

Săracilor li se binevestește.
(Matei 11, 5)

Nu sărăcia, ci pofta podoabelor este piedica faptei bune

La săvârşirea faptei bune, dacă noi voim aceasta cu adevărat, nimic nu ne poate împiedica; putem fi săraci, slăbiţi şi bolnăvicioşi, neînsemnaţi, din starea de jos, încă şi robi şi slugi. Nici sărăcia, nici slăbiciunea trupului şi boala, nici robia sau altceva de felul acesta nu poate să ne împiedice de a fi îmbunătăţiţi.