Şi, iată, un tânăr, venind la El, a zis Lui: „Învăţătorule bune, ce bine voi face ca să am viaţa de veci?”
Iar El a zis lui: „Ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu; dar, de voieşti să intri în viaţă, păzeşte poruncile…”
Zis-a Lui: „Care?” Iar Iisus a zis: „Să nu ucizi, să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci mărturie mincinoasă; cinstește pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca însuţi pe tine.”
Acum avem praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul. Evanghelia acestui praznic e de obște cunoscută. Ioan mustră pe Irod că trăieşte cu Irodiada, „muierea fratelui său“, şi pentru aceasta e aruncat în temniţă. Irodiada caută să-l piardă și se foloseşte de prilejul unui ospăţ în care, după ce se îmbată Irod pune pe fată-sa să-i joace şi, cu jocul și beția, capătă de la Irod capul lui Ioan (Marcu 6, 14-21).
Dacă este fericit acela care are a face cu Faţa Domnului cea plină de lumină, de bunătate şi dragoste, în vremea îndelungii Lui răbdări, căutând această Faţă spre mântuirea şi iertarea sa veşnică (II Petru 3, 15), – apoi este grozav lucru să ai a face cu Faţa cea întunecată, mânioasă şi răzbunătoare a lui Dumnezeu atunci când vremea mântuirii este trecută (Luca 19, 44).
Nu te mânia pe răul ce se nalță prea-ncrezut,
are cine să-l smerească: Viul Dumnezeu Temut.
Nici nu-ți pierde bunul cumpăt când păcatu-n cinste-i pus,
are cine să-l trântească: Viul Dumnezeu de Sus.
Nimeni şi nimic, niciodată nu poate scăpa de sub Stăpânirea şi de sub controlul desăvârşit al lui Dumnezeu. Nimeni, nici duh, nici om nu poate face nicăieri ceva fără învoirea şi controlul Său desăvârşit şi permanent pretutindeni. Pot fi duhuri oricât de înalte şi ceruri oricât de înalte, – mai înalt decât ele este totdeauna Dumnezeu! Pot fi locuri cât de adânci şi duhuri cât de adânci, – mai adânc decât ele este totdeauna El.
Zis-a Domnul pilda aceasta: „Asemănatu-s-a Împărăţia cerurilor unui împărat care a avut să ia seama slugilor sale. Şi, începând el a lua seamă, au adus la dânsul pe un datornic cu zece mii de talanţi. Dar, neavând el cu ce să plătească, stăpânul său a poruncit să-l vândă pe el şi pe femeia lui şi pe copii şi pe toate câte avea şi să plătească. Deci, căzând sluga aceea, se închina lui, zicând: „Doamne, mai îngăduieşte-mă pe mine, şi-ţi voi plăti ţie tot”. Şi, milostivindu-se domnul slugii aceleia, l-a slobozit pe dânsul şi i-a iertat lui datoria.
Da, toată pecetea apostoliei Sfântului Pavel este și rămâne aceasta: credința fraților să nu fie întemeiată pe înțelepciunea oamenilor, nici pe organizarea oamenilor, nici pe râvna oamenilor, nici pe talentul și numele oamenilor, nici pe ostenelile sau priceperea sau autorizația oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
Toată taina unității, a biruinței și a roadelor Lucrării lui Hristos stă în faptul că ea s-a întemeiat numai pe El.
… așa zice un învățat creștin.
Într-o revistă din străinătate citesc un articol interesant și potrivit la frământările politice din zilele noastre.
Politica de partid – scrie învățatul – este opera lui Satan; este opera Necuratului de a învrăjbi pe oameni, pentru ca și prin aceasta să primejduiască și să zădărnicească realizarea împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Politica de partid e opera lui Satan, pentru că în ea se întâlnesc și înfloresc toate virtuțile iadului.
Cei ce-au păcătuit Credinţei
sunt vinovaţi de-un greu păcat,
căci Dumnezeu doar o credinţă,
spre mântuirea Lui, ne-a dat;
iar cei ce-o calcă pe aceasta
păcatul cel mai greu îl fac:
– primesc înşelătoare crezuri,
dar nu credinţă până-n veac.
După ce israelitenii trecură ca pe uscat prin apele mării şi „văzură pe egipteni morţi“, atunci au cântat Moise şi copiii lui Israel cântarea aceasta: Să cântăm Domnului că cu slavă S-a preaslăvit, pe cal şi pe călăreţi i-a aruncat în mare… Domnul este tăria mea; El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu; pe El Îl voi lăuda… Cine este asemenea Ție între dumnezei, Doamne? Cine este asemenea „Ție?…
