Rămâi pe totdeauna
cu noi, Iubit Iisus,
și apără-ne-n Tine
sfânt legământul pus,
să nu uităm că-n lume
noi nici un drept n-avem,
să nu ne plângem lumii
că noi străini,
că noi străini suntem.
Resurse
La praznicul nostru național de 10 mai – Pr. Iosif Trifa
Acum, 10 mai, avem cel mai mare praznic din calendarul nostru național. 10 mai cuprinde în sine întreaga istorie a neamului nostru. Acest praznic a răsărit din toate suferințele, din toate așteptările, din toate jertfele, vitregiile și durerile neamului nostru. Toate golgotele și toate crucile neamului nostru au ajutat sosirea acestui praznic al învierii noastre naționale. Dar să nu uităm: praznicul acesta, moştenirea strânsă în praznicul acesta, o vom putea păstra numai cu credinţă tare în Dumnezeu şi cu ascultare de El şi voia Lui.
Revin… – Traian Dorz
Revin,
cum vine-un înger cu aripile rupte
din lungile războaie pe care le-am purtat…
din rodul luptei mele sunt alții să se-nfrupte
și alții-și fac podoabe din tot ce-am câștigat.
Prea mulți trecură anii prin lupte-ndepărtate
ori prea târziu vin astăzi
Fericita noastră Nădejde (II) – Ioan Marini
E iarnă, pomii sunt goi de podoaba lor frumoasă. Toți par uscați. Și de fapt nu este, la vedere, nici o deosebire între verzi și uscați. Toți sunt la fel. Dacă un om din ținuturile calde – unde copacii sunt întotdeauna verzi, ar veni aici și i-ai spune că acești desfrunziți au viață în ei și mai târziu vor înverzi și vor face poame, ar râde și nu te-ar crede. Ei nu-și pot închipui cum ar putea un pom, o pădure ”uscată” cum se vede acum să înverzească așa deodată.
Cum am cunoscut eu Biblia – Pr. Iosif Trifa
„În aprecierea vorbirii mele, cu prilejul Congresului biblic din Sibiu (”Preotul şi Cuvântul lui Dumnezeu”), fostul meu profesor, Dr. Ioan Lupaş, a spus că sunt un bun cunoscător şi aplicator al Bibliei.
Cred că va fi de interes să spun şi eu altora cum am cunoscut Biblia. Ca să fiu sincer, trebuie să mărturisesc îndată, la început, că nu eram un bun cunoscător al Bibliei când am ieşit din Seminar. Dimpotrivă. Vina acestei constatări dureroase nu o purtau nici iubiţii mei profesori şi nici eu, elevul lor.
Poți răsuci cuvântul – Traian Dorz
Poți răsuci cuvântul, să-l faci chiar dimpotrivă,
cu-o inimă vicleană și-o fire guralivă.
Dar teme-te că vine, odată, judecata
și gura ta vicleana își va primi răsplata.
Poți face, cu minciuna, dreptatea să se-nece.
Poți face, cu bârfirea, ca dragostea să plece.
Poți face cu satana atâta rău, deodată.
Dar tu, Cain și Iudă, curând o să-ai răsplată.
Poate că Domnul vrea așa – Preot Iosif Trifa
„Lăsați-l să blasteme, poate că Domnul vrea așa. . .‟ (2 Samuel 16, 5-14)
Chipul de mai jos arată o întâmplare din viața lui David, împăratul și prorocul. Auzind că s-a răsculat împotriva sa Absalom, fiul său, David și oamenii lui, au plecat să fugă din Ierusalim. „Și suia David dealul Măslinilor plângând cu capul acoperit și cu picioarele goale și toți cei ce erau cu el suiau plângând.‟ Atunci, a ieșit în calea lor un om cu numele Șimei, din neamul lui Saul și a început a blestema și a arunca cu pietre după David și după toți slujitorii lui,
Ridică-te ! – Traian Dorz
Ridică-te, tu, cel din groapă!
Nu te lăsa-n păcat răpus
și cheamă-L, căci Hristos te scapă.
Pe cei căzuți, caută, Iisus.
Ridică-te și ai credință
viața, din noroi, să-ți scoți.
Azi ai putea dar n-ai voință,
mâine-ai voi dar n-ai să poți.
Binecuvântarea din 1 Tesaloniceni 5 – Traian Dorz
vers. 23: Să vă sfințească duhul, sufletul și trupul
Iată acesta este taina trăirii în locurile cerești în Hristos: atingerea stării de sfințire a întregii noastre ființe. A tuturor părților vieții noastre, atât cea văzută, cât și cea lăuntrică, dar mai ales a celei ascunse.
Când Hristos locuiește din belșug în noi, atunci Prezența Lui sfințește întreagă ființa noastră, atât conștientul, cât și subconștientul și inconștientul nostru.
Femeile în Oastea lui Hristos – Pr. Iosif Trifa
E Duminica Mironosițelor, praznicul femeilor care au stat în slujba lui Hristos, din clipa când au fost câștigate pentru lucrul Domnului între oameni, și până în clipa cea din urmă a vieții lor. Acolo, la poala Crucii, le găsim în ceasul de cumplită încercare, când și apostolii se împrăștiaseră și se ascunseră de frica iudeilor. Ele I-au rămas credincioase până la moarte. Și după moartea Domnului, ele se prind să ducă miruri bine mirositoare ca să ungă trupul Domnului. În dimineața măreței zile a Învierii, femeile sunt acelea care aleargă întâi la mormânt.