Acum, 10 mai, avem cel mai mare praznic din calendarul nostru național. 10 mai cuprinde în sine întreaga istorie a neamului nostru. Acest praznic a răsărit din toate suferințele, din toate așteptările, din toate jertfele, vitregiile și durerile neamului nostru. Toate golgotele și toate crucile neamului nostru au ajutat sosirea acestui praznic al învierii noastre naționale. Dar să nu uităm: praznicul acesta, moştenirea strânsă în praznicul acesta, o vom putea păstra numai cu credinţă tare în Dumnezeu şi cu ascultare de El şi voia Lui.
De 10 mai să ne gândim la solia pe care Ieremia prorocul a lăsat-o tuturor ţărilor şi popoarelor ca să asculte de glasul Domnului. Căci numai o ţară și un neam care ascultă de glasul Domnului, poate trăi și da înainte. Trăim vremuri când neamurile și popoarele lumii se frământă ca niciodată. Vuiesc popoarele cum vuiesc apele mării. (Isaia 17, 12)
Din vuietul frământărilor de azi vor scăpa numai acele popoare care ascultă glasul Domnului, care grăiesc cu Dumnezeu și își țin legătura de ascultare cu El. Între acestea doresc să fie și țara și poporul meu.
Pe stema țării noastre e scrisă parola: Nihil sine Deo, nimic fără Dumneze. Când totul se va face în ţara aceasta cu Dumnezeu şi după voia lui Dumnezeu, atunci am asigurat pe veci viitorul acestei ţări şi acestui neam. La 10 mai să nu uităm: neamul nostru, ca odinioară israelitenii, au avut un fel de legământ de credinţă cu Dumnezeu, care i-a trecut prin atâtea furtuni. Să păstrăm și noi acest legământ biblic:
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am scos pe voi din Egipt când erați robi și am rupt legătura jugului vostru (Levetic 26, 13). Din țări și din neamuri v-am adunat , de la răsărituri și apusuri, de la miazănoapte și de la mare (Psalm 106). De veți umbla întru poruncile Mele și de veți păzi învățăturile Mele și le veți face pe ele, Eu voi umbla întru voi și voi fi vouă Dumnezeu și voi veți fi Mie popor (Levetic 26, 3-12).
Preot Iosif Trifa, Ziarul Isus Biruitorul
