“Fărădelegile tale se vor şterge şi păcatele tale se vor curăţi…” (Isaia 6, 1-8)
“În anul morţii împăratului Ozia – scrie proorocul Isaia – am văzut pe Domnul șezând pe un scaun de domnie foarte înalt, și poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stăteau deasupra Lui și fiecare avea șase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: “Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărimea Lui!” Şi se zguduiau uşorii uşii de glasul care răsuna şi casa s-a umplut de fum. Atunci am zis: “Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!” Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleștele de pe altar. Mi-a atins gura cu el și a zis: “Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată și păcatul tău este ispășit!” (Isaia 6, 1-7).
Vedenia ce i s-a arătat lui Isaia închipuiește Jertfa Crucii de pe Golgota. Înainte cu sute de ani, Dumnezeu i-a arătat lui Isaia, în vedenie, taina cea mare a mântuirii noastre prin Jertfa Crucii Fiului Său. Și să băgăm de seamă cum ne spune Isaia că a simțit această Jertfă. Mai întâi ne spune că a văzut mărirea lui Dumnezeu și apoi, îndată s-a cutremurat strigând: «Vai de mine! Sunt pierdut căci sunt un om cu buze necurate». Îndată după acest suspin de cunoaştere a stării sale de om păcătos, i-a adus îngerul cărbunele și vestea cea bună că este scăpat, iertat și curățit de păcatele sale prin atingerea de cărbunele cel aprins. «Cărbunele cel aprins» închipuieşte Jertfa şi Sângele Mântuitorului de pe cruce.
Şi tu, iubite cititorule, trebuie să primeşti Jertfa Crucii aşa cum a primit-o Isaia. Mai întâi trebuie să-ți cunoști și să-ți simți starea păcătoasă în care trăiești și cutremurându-te de această stare să strigi suspinând: «Vai de mine! Sunt pierdut în valurile păcatelor». Numai după acest suspin de cunoaştere a stării tale păcătoase şi pierdute, urmează darul şi iertarea Jertfei de pe Cruce. «Beţi dintru acesta toţi, acesta e Sângele Meu care se varsă pentru mulţi spre iertarea păcatelor».
Creştinilor! Cărbunele aprins pe care l-a atins serafimul de buzele lui Isaia închipuiește Crucea și Jertfa lui Iisus. De câte ori se apropie și de gura ta semnul Sfintei Cruci, sau de câte ori preotul ia «cărbunele cel aprins de pe altar», adică sfânta cuminecătură și o apropie de gura ta, trebuie să simțești și tu, trebuie să-ți dai seama că și de tine se apropie îngerul Domnului cu vestea cea bună și ești iertat și mântuit.
Oricât de păcătos ai fi omule, apropie-te cu încredere de Crucea lui Iisus, de taina cea mare a Jertfei de pe Golgota ca să iei iertare și mântuire.
Preot Iosif Trifa, Lumina Satelor, anul 1923, nr. 37, pag. 3