Nu avuția și strângerea ei sunt o piedică pentru Împărăția lui Dumnezeu, ci piedicile sunt beteșugurile sufletești ce le scornește avuția în sufletul nostru. – Pr. Iosif Trifa
#100EsențeDuhovnicești – 93
Oastea Domnului
Când va aduce Dumnezeu înapoi… – Traian Dorz
Psalmul 53, versetul 8
Nădejdea nu trebuie să ne părăsească niciodată! Deznădejdea nu trebuie niciodată să pună stăpânire pe noi. Nu există nici o stare, oricât de grea ar fi, să dăinuiască pe totdeauna. Nu există nici un asupritor, oricât de tare ar fi el, să rămână veşnic. Nu există rău care să nu se ducă şi nici bine care să nu vină! Numai să avem credinţă şi nădejde, adică curaj şi răbdare, până va birui Binele! Adevărata nădejde şi credinţă se bucură încă de pe acuma de lumina viitoare. Căci credinţa şi nădejdea cheamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi (Romani 4, 17). Câtă vreme suntem încredinţaţi că Dumnezeul nostru este Viu şi Puternic, nu avem drept să ne îndoim de nici una din făgăduinţele Cuvântului Său, căci El Însuşi garantează adevărul celor cuprinse acolo… Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Sale nu (Isaia 51, 6; Matei 24, 35).
Suferințele fratelui Moroz – Traian Dorz
În anul 1952, fiind pârâţi în multe părţi de către astfel de preoţi, au mai fost arestaţi şi chinuiţi mulţi dintre fraţi. Iată, de exemplu, alte câteva cazuri, din Bucovina. (…)
Fratele Moroz de la Volovăţ a fost luat de către miliţia din Calafindeşti fiindcă a fost găsit cercetând pe fraţi. Acolo a fost anchetat cu asprime şi supus la pedepse pentru această vină. În urmă i s-a dat drumul.
#100EsențeDuhovnicești – 92
Milostenia nu se judecă după măsura puterii, ci după măsura voinței celei bune. – Pr. Iosif Trifa
Domnul Iisus, profeţind vremurile de apoi şi sfârşitul veacurilor – Pr. Iosif Trifa
În marţea cea mare, Iisus Mântuitorul S-a retras împreună cu apostolii Petru, Iacov, Ioan şi Andrei pe Muntele Măslinilor de unde a profeţit dărâmarea Ierusalimului şi sfârşitul veacurilor.
„Şi, stând El (Iisus) jos pe Muntele Măslinilor, ucenicii Lui I-au zis: «Spune-ne nouă care va fi semnul venirii Tale şi sfârşitul veacului acestuia?»
Cel dintâi cuvânt al tipografiei – Pr. Iosif Trifa
SLĂVIT SĂ FIE DOMNUL!
Acesta este cel dintâi cuvânt pe care l-am grăit.
Sibiu, la 2 decembrie 1929 Tipografia «Oastea Domnului»
„Luni, 2 decembrie 1929, Tipografia «Oastea Domnului» a intrat în lucrare.
#100EsențeDuhovnicești – 91
Un popor cu care Dumnezeu a făcut minuni pentru a-l scăpa de năvălitorii săi, de asupritorii și tiranii săi, acela nu trebuie să-I fie niciodată necredincios lui Dumnezeu, Izbăvitorul său. – Traian Dorz
Pentru prima dată la Sibiu – Traian Dorz
Părintele Iosif îmi părea o fiinţă mai mult cerească decât pământească. Iar la nădejdea că vreodată aş putea să ajung să-l văd nu îndrăzneam nici măcar să gândesc. Eu eram atât de nimic, iar omul acesta era atât de sus, încât mi se făcea şi frică. Începeam să tremur şi numai gândindu-mă.
Dar, într-o zi din toamna anului 1931, totuşi am plecat.
Model sublim în închisoare – Traian Dorz
Simțeam tot mai mult că toată puterea mi se scurge din toate mădularele și din fiecare părticică a trupului, ca apa dintr-un vas crăpat. Toți dinții mi se clătinau din gură. Mi-am și scos doi din față cu mâna într-o dimineață. Noaptea nu mai puteam dormi din pricina prostatei care mă scula de câte zece ori în șapte ceasuri, cu dureri ascuțite care îmi săgetau tot trupul. Dormeam doar seara un ceas, apoi toată cealaltă vreme mă învârteam. Era un frig îngrozitor în patul de jos, sub fereastra deschisă și ziua, și noaptea, cu conducta de fier rece ca gheața la spate. Dormeam cu spinarea, cu rinichii lipiți de ea. Pătura era o reformă ruptă, de douăzeci de ani… Celălalt, care dormea cu mine pe acest pat lat de 80 cm nu voise să doarmă la perete și tot timpul mă împingea, dezvelindu-mă, spre peretele înghețat, cu spatele gol. E ușor de închipuit și în privința aceasta cum era. Din cauza răcelii care se infiltrase în tot trupul, starea mea se înrăutățea vertiginos…
#100EsențeDuhovnicești – 90
Pe noi, românii, nu numai Evanghelia ne îndeamnă spre El, ci întreg trecutul și istoria noastră ne cheamă să ni-L arate, ne strigă să nu-L uităm. – Pr. Iosif Trifa