Când va aduce Dumnezeu înapoi… – Traian Dorz

Psalmul 53, versetul 8

Nădejdea nu trebuie să ne părăsească niciodată! Deznădejdea nu trebuie niciodată să pună stăpânire pe noi. Nu există nici o stare, oricât de grea ar fi, să dăinuiască pe totdeauna.  Nu există nici un asupritor, oricât de tare ar fi el, să rămână veşnic. Nu există rău care să nu se ducă şi nici bine care să nu vină! Numai să avem credinţă şi nădejde, adică curaj şi răbdare, până va birui Binele! Adevărata nădejde şi credinţă se bucură încă de pe acuma de lumina viitoare. Căci credinţa şi nădejdea cheamă lucrurile care nu sunt ca şi cum ar fi (Romani 4, 17). Câtă vreme suntem încredinţaţi că Dumnezeul nostru este Viu şi Puternic, nu avem drept să ne îndoim de nici una din făgăduinţele Cuvântului Său, căci El Însuşi garantează adevărul celor cuprinse acolo… Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Sale nu (Isaia 51, 6; Matei 24, 35).

Nu există nici o singură promisiune din Cuvântul lui Dumnezeu care să nu se împlinească la vremea rânduită de El pentru împlinirea acestei promisiuni. Noi, fiindcă vreun cuvânt nu se împlineşte când gândim noi sau cum am vrea noi, suntem gata adesea să ne pierdem credinţa în toată împlinirea făgăduinţei Sale şi nădejdea în orice venire a bucuriei. Astfel cădem în deznădejde, adică în necredinţă. Iată cât de slabi şi nepricepuţi suntem! De aceea încheiem atâtea din zilele şi din luptele noastre cu înfrângeri, şi atâtea din rugăciunile noastre cu pagubă, şi atâtea din căile noastre cu prăbuşiri…

Dar, sus inima, fraţii mei! Întăriţi-vă mâinile obosite şi să ne înflăcărăm duhul descurajat! Să ne înviem speranţele, să ne înnoim eforturile, să ne refacem rândurile, căci Hristos, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor, este Viu şi Puternic. Iisus Biruitorul are toată puterea în cer şi pe pământ (Matei 28, 18). El va aduce iarăşi înapoi bucuriile după care tânjim astăzi. Dacă vedem aceasta acum, prin credinţă, o vom vedea cu siguranţă în curând şi cu ochii trupeşti.

Dar Domnul nu lucrează niciodată după căile noastre, ci El are căile Lui mult mai înţelepte, după care lucrează în toate. Are mijloacele Lui mult mai sigure, are metodele Lui mult mai potrivite, de care noi să nu ne îndoim niciodată, ci să le credem întotdeauna (Iacov 1, 6-7). Dacă cei iubiţi ne sunt duşi departe şi, omeneşte, ne pare cu neputinţă vreodată revederea lor, să ne rugăm cu credinţă pentru reîntoarcerea lor la noi sau mergerea noastră la ei. Dacă o aşteptăm cu răbdare, când va veni vremea ei, o vom revedea.

La Dumnezeu nu-i nimic cu neputinţă! Dacă cei dragi ne sunt bolnavi, iar omeneşte pare imposibil să se vindece — s-o cerem şi aceasta cu credinţă lui Dumnezeu. Să nu ne îndoim deloc… Şi la vremea ei rânduită de Dumnezeu o vom revedea. La El nu-i nimic imposibil! Dacă vremile frumoase şi dorite ale libertăţii, ale bucuriei, ale belşugului şi binecuvântărilor s-au dus, — să nu disperăm! Să le cerem cu credinţă, să le aşteptăm cu nădejde şi să le pregătim cu dragoste — căci cu siguranţă ne vor reveni iarăşi! Dumnezeu poate să le aducă oricând, numai noi nu suntem oricând gata pentru ele şi vrednici de ele. În vremea lipsei acestora să ne cercetăm şi să ne recunoaştem nevrednicia din cauza căreia ne-au fost luate şi să ne învăţăm cum să le ştim folosi în chip vrednic când ne vor fi date iarăşi. Totdeauna când lucrurile bune ne sunt luate pentru un timp este din pricina relei întrebuinţări pe care le-o dădusem noi şi pentru ca lipsirea lor să ne dea înţelepciunea de a le şti folosi apoi mai bine şi mai sănătos, atunci când Dumnezeu Se va îndura (şi cui Se va mai îndura) să le aducă iarăşi. Fraţii mei şi surorile mele, meditaţi adânc la acest adevăr!

O, Dumnezeul nostru Cel Viu, Cel Puternic și Cel Adevărat, fii binecuvântat în veci pentru felul înțelept și mântuitor în care ai lucrat și lucrezi cu noi! Căci tot ce ai făcut pentru noi, pentru ai noștri și pentru Lucrarea Ta este plin numai de iubire și de bunătate. Îți mulțumim că și Viitorul este plin pentru noi, tot așa, numai de aceeași dulce purtare de grijă care s-a arătat față de noi atât de iubitoare și bună în Trecut. Noi credem cu tărie că și Prezentul acesta este necesar pentru o atât de însemnată lucrare de cercetare și de adâncire care trebuie să se facă în noi și între noi. Că după ce se va fi încheiat cu bine această lucrare, Tu ne vei face să revedem iarăși bucuriile care ne umpleau cândva inimile, drumurile, bisericile, cântările, familiile și petrecerile noastre. Dă-ne, Te rugăm, încrederea deplină în aceste făgăduințe și înțelepciunea de a le grăbi acum și a le ști folosi bine atunci. Amin.

Traian Dorz, Hristos – Comoarea Psalmilor, vol. 3