Chipul de mai jos ne arată cunoscuta istorie din Biblie când Faraon a visat visul cu cele şapte spice şi şapte vaci slabe care le-au înghiţit pe cele grase şi tot slabe au rămas. Nimeni nu i-a putut tâlcui acest vis, decât Iosif, alesul Domnului, care a spus că visul înseamnă o foamete mare de şapte ani peste ţara şi împărăţia Egiptului. La sfatul lui Iosif, Faraon a strâns magazii de grâu pentru anii de foamete… (Citiţi pe larg această istorie în Biblie, la Cartea Genesa, cap. 41)
Biblia ne spune că Adam a avut doi copii: unul bun (Abel) şi unul rău (Cain). Urmaşii lor încă au fost tot aşa. În locul lui Abel cel omorât, Dumnezeu îi dete lui Adam pe Set şi urmaşii lui, Enos şi Lameh, care erau buni ca şi Abel şi „umblau după Dumnezeu” (Facere 5, 24). Ei se chemau „fiii lui Dumnezeu”, în deosebire de urmaşii lui Cain, care erau tot răi ca şi tatăl lor.
Când harfa mea va zace cu cântecul sfârşit,
Stăpâne, așeaz-o-n pace pe vântul liniştit.
Când inima-mi sfârşită se va opri urcând,
aşeaz-o liniştită în cerul cel mai blând.
Crezând Cuvântul lui Dumnezeu, crezi în lucrările Sale. Și crezând lucrările Sale, crezi Cuvântul Său. Pentru că fiecare cuvânt al Lui se întrupează la timpul său într-o lucrare, într-un eveniment, într-o împlinire.
Nici un cuvânt al lui Dumnezeu nu rămâne fără împlinire.
Mai mult am fost departe de cei iubiți ai mei
și numai Tu știi Singur, Iisuse, ce-au tras ei.
Acum, când sunt la Tine cei ce m-au plâns cu greu,
despăgubește-i, Doamne, de tot ce nu pot eu.
Față are omul cinstit; fățărnicia o are omul fără cinste. Nici copiii nu te mai cred dacă tu doar zici, dar nu faci. Dacă îi înveți într-un fel, dar ei văd că tu nu faci cum spui, ci faci altfel, toți te vor socoti un mincinos. Și nici unul nu-ți va mai da ascultarea lui de bunăvoie și cu bucurie. Și cine face răul merită să fie disprețuit.
Sunt unele locuri potrivnice lui Dumnezeu, cum sunt și unele vremuri potrivnice. În astfel de locuri și în astfel de vremuri, oamenii și demonii au putere împotriva adevărului, se unesc împotriva lui și au izbândă în lupta contra lui Hristos. Dar ce blestemată este o astfel de izbândă!
Când gânduri negre mă frământă,
când temeri grele mă-nspăimântă,
când stinsă-mi pare orice rază,
când rane-adânci îmi sângerează,
când mi-arde inima-n suspine,
Iisuse-ntoarce-mă spre Tine!
Vor fi judecați și toți aceia care se vor lăsa ispitiți să vorbească în chip batjocoritor despre lăcașul Domnului, din pricina celor nevrednici de slujba Lui din el (Romani 14, 4-12). Tu, în Casa Domnului, să nu judeci pe nimeni, decât pe tine și păcatele tale. Acolo este Dumnezeu tocmai ca să judece, nu te așeza în locul Lui. Ci stai în pocăință, la locul tău, ca să nu fii judecat. Mâna cea înțeleaptă a lui Dumnezeu ne-a alcătuit chipul cel văzut, iar dragostea Lui veșnică ne-a alcătuit chipul cel veșnic și nevăzut, adică ființa noastră spirituală.
S-au dus pierind milenii, şi altele-or să vină,
Tu ai rămas Acelaşi … şi-aşa vei fi oricând.
Cântară-Ţi veci de aur din harfe de Lumină
şi alţi veci o să vină cântarea-Ţi reluând.
