Grâul din hambarul sufletului – Pr. Iosif Trifa

Chipul de mai jos ne arată cunoscuta istorie din Biblie când Faraon a visat visul cu cele şapte spice şi şapte vaci slabe care le-au înghiţit pe cele grase şi tot slabe au rămas. Nimeni nu i-a putut tâlcui acest vis, decât Iosif, alesul Domnului, care a spus că visul înseamnă o foamete mare de şapte ani peste ţara şi împărăţia Egiptului. La sfatul lui Iosif, Faraon a strâns magazii de grâu pentru anii de foamete… (Citiţi pe larg această istorie în Biblie, la Cartea Genesa, cap. 41)

Istoria cu visurile lui Faraon este plină de învăţătură şi pentru noi şi zilele noastre. Se pare că şi în zilele noastre se împlinesc visurile ce le-a visat Faraon, cu spicele cele goale şi vacile cele slabe. Pe an ce merge, creşte lipsa şi scade belşugul. Spicele de grâu le-am secerat anul acesta goale pe jumătate (în multe locuri, goale de tot). Am ajuns să mâncăm pâinea cu 150 lei ferdela, acum pe vremea treieratului, şi ne gândim cu groază ce va fi mai încolo sau ce ar putea să fie dacă şi spicele viitoare ar fi tot din cele slabe. „Şi va fi poporul căutându-şi pâinea suspinând” (Plângerile 1, 11), ca pe vremea lui Faraon.

Domnul a lăsat să se plinească scripturile sub ochii noştri, ca să ne întoarcem la El, să ne îndreptăm purtările. Dar, vai, noi nu ne îndreptăm şi noi nu ne întoarcem, ci parcă tot mai răi ne facem. Faraon s-a speriat pentru un vis; noi însă vedem visul cu ochii şi nu ne speriem, ci stăm liniştiţi în păcatele şi răutățile noastre

Când scriu aceste rânduri e seara de 14 august, cu întunecimea de lună ce o avuserăm. În măreaţa şi înspăimântătoarea privelişte a globului de lună înecat în umbră roşie de sânge, mie mi se părea că văd sus pe cer un mare tâlcuitor care strigă popoarelor de pe pământ cuvintele Mântuitorului din Evanghelie: „Şi vor fi semne în soare, lună şi stele şi pe pământ mare strâmtorare a neamurilor” (Luca 21, 25). „Şi vor fi cutremure mari pe alocurea şi foamete, şi ciume şi spaime, şi semne mari din cer vor fi”… „şi suferinţa aşa cum n-a fost de la începutul lumii” (Luca 21, 11; Matei 24, 21). „Privegheaţi dar şi vă îndreptaţi, că aproape lângă uşi se află judecătorul!”.

O, dragă cititorule, îţi dai tu seama că vremile şi necazurile, şi semnele de acum sunt un Iosif tâlcuitor care stă în faţa ta ca Iosif din Biblie în faţa lui Faraon şi te cheamă la Domnul? „Strânge grâu în hambarele ţării pentru vreme de foamete” aşa a zis Iosif către Faraon. Tot aşa un Iosif tâlcuitorul îţi strigă şi ţie: „Strânge, dragă omule, grâu în hambarul tău sufletesc! Strânge grâu sufletesc de fapte bune, căci vine vremea – moartea – când nu mai poţi strânge”. Faraon a ascultat şi şi-a mântuit ţara. Si tu nu vrei s-asculţi, ca să-ţi mântui sufletul? Strânge-ţi grâu până eşti viu, că la moarte-i prea târziu!

Preot Iosif Trifa, Lumina Satelor, anul 1924, nr. 33, pag. 3