Pentru că aşa cum toiagul sprijină cu siguranţă şi nu lasă să se prăbuşească mădularele, care tremură şi sunt paralizate de bătrâneţe, la fel şi credinţa ţine sufletul care se cutremură şi se clatină prin gândurile neputincioase cu o siguranţă mai mare decât toiagul. Şi de vreme ce întăreşte sufletul prin ajutorul propriei puteri, îl sprijină cu acrivie şi nu-l lasă niciodată să se răstoarne.
Vino, îngerul iubirii,
să urcăm un cer mai sus,
până-n Soarele Măririi
unde știi că stă Iisus.
Toate zările trecute
să lăsăm în urmă rând,
prin hotare neștiute
să zburăm cu drag cântând.
Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă; nu precum dă lumea vă dau Eu. (Ioan 14, 27)
Ceea ce lipseşte omenirii şi oamenilor de azi e pacea şi bucuria cea adevărată. Vuieşte lumea, vuiesc ţările şi popoarele de frământări, de nemulţumiri, de duşmănii, de necazuri. Şi vuieşte nu numai lumea, ci vuieşte în acest clocot şi viaţa oamenilor.
„Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară “ (Matei 11, 28-30).
O, ce dulce şi minunată chemare este aceasta! Auzi tu, dragă cititorule, această dulce chemare? Te cheamă Iisus la El, te cheamă Mântuitorul lângă El.
„Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul… Rămâneţi în Mine şi Eu in voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine, se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard“ (Ioan 15, 1-6).
O, ce taină adâncă este pusă în această evanghelie!
O nouă harfă plângătoare, a prins în faptul unei seri de duminică, să cânte în corul celor răscumpărați prin Sângele Mielului în Ierusalimul cel Ceresc.
Fratele Paul Asandei a lăsat în liniște chitara, orga, pianul și harpa și s-a alăturat cenaclului din Ceruri în seara zilei de 17 februarie.
Domnul l-a trecut printr-o lungă suferință pentru a-i acorda corzile sufletului să cânte de acum în armonie cu iubiții frați cântăreți din perioada de aur a creației Oastei.
Adunări de priveghere au avut loc în serile de luni și marți (18-19 februarie) în Biserica Sf. M. Mucenic Dimitrie din Săvinești (Neamț), iar miercuri (20 februarie) a avut loc înmormântarea.
Adunarea a fost transmisă în direct pe OasteaDomnului.info.
O nouă harfă plângătoare, a prins în faptul unei seri de duminică, să cânte în corul celor răscumpărați prin Sângele Mielului în Ierusalimul cel Ceresc.
Fratele Paul Asandei a lăsat în liniște chitara, orga, pianul și harpa și s-a alăturat cenaclului din Ceruri în seara zilei de 17 februarie.
Domnul l-a trecut printr-o lungă suferință pentru a-i acorda corzile sufletului să cânte de acum în armonie cu iubiții frați cântăreți din perioada de aur a creației Oastei.
Adunări de priveghere au avut loc în serile de luni și marți (18-19 februarie) în Biserica Sf. M. Mucenic Dimitrie din Săvinești (Neamț), iar miercuri (20 februarie) a avut loc înmormântarea.
Adunarea a fost transmisă în direct pe OasteaDomnului.info.
O nouă harfă plângătoare, a prins în faptul unei seri de duminică, să cânte în corul celor răscumpărați prin Sângele Mielului în Ierusalimul cel Ceresc.
Fratele Paul Asandei a lăsat în liniște chitara, orga, pianul și harpa și s-a alăturat cenaclului din Ceruri în seara zilei de 17 februarie
Domnul l-a trecut printr-o lungă suferință pentru a-i acorda corzile sufletului să cânte de acum în armonie cu iubiții frați cântăreți din perioada de aur a creației Oastei.
Învăţătura adusă de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în Noul Legământ, a revoluţionat sistemul de gândire teologic, relaţiile interumane şi, în consecinţă, modul de raportare a omului faţă de Dumnezeu. Iisus Hristos a adus un concept absolut nou despre iubire. El a propovăduit şi a trăit acea iubire creştină altruistă care se manifestă deopotrivă față de prieteni şi faţă de vrăşmaşi. El însuşi a venit ca întrupare a acelei Iubiri.
Toată lucrarea Sa de mântuire se întemeiază pe această Iubire.
„Că strâmtă este poarta ce duce la viață”. (Matei 7, 14)
De ce? Pentru ca tu să te faci mic şi smerit, altcum nu încapi prin ea.
Evanghelia ne vesteşte că poarta care duce la viaţa cea veşnică este foarte îngustă. Ni s-ar părea de mirare acest lucru.
