După Golgota, inima este centrul vieții și mântuirii noastre sufletești. Toate predicile Mântuitorului se îndreptau spre lăuntrul, spre inima oamenilor. – Pr. Iosif Trifa
#100EsențeDuhovnicești – 76
Prima Pagină
Plecarea la Sibiu – Traian Dorz
După ce terminasem prima şcoală, trei ani la rând am încercat, fugind de acasă, peste voia părinţilor, să intru în alte şcoli. De fiecare dată am fost aflat şi adus înapoi.
Abia în al patrulea an, ajutat mult de fr. Pavel Maliţa, avocat în Oradea, am reuşit să intru. Dar, după abia trei luni, în internatul fără foc şi fără îmbrăcăminte caldă, m-am îmbolnăvit atât de greu încât a trebuit să fiu dus la spital.
Miluieşte-mă, Dumnezeule – Traian Dorz
Psalmul 51, versetul 1
Acest minunat psalm al pocăinţei sincere şi al mărturisirii depline înaintea lui Dumnezeu cuprinde în el cele trei stări prin care trebuie neapărat să treacă sufletul care se trezeşte cu adevărat din înşelăciunea păcatului său, sufletul care îşi vede starea sa căzută şi nenorocită în care l-a dus căderea în păcat şi ascultarea de plăcerile pierzătoare de suflet în care îl cufundă satana prin desfrânarea trupească şi care vrea să vină la Dumnezeu.
#100EsențeDuhovnicești – 75
Viața noastră trebuie să fie un cântec de luptă și de biruință. Trebuie să trăim o viață de biruitori. Dacă nu biruim, vom fi biruiți, dacă nu atacăm, vom fi atacați și înfrânți. – Pr. Iosif Trifa
Inimă curată zideşte în mine… – Traian Dorz
Psalmul 50, versetul 10
Inima curată din clipa sfinţirii botezului cu apă (Efeseni 5, 26), inima curată din casa părinţilor credincioşi (1 Corinteni 7, 14), inima curată din vremea copilăriei (Matei 18, 3), inima curată a stării de dinainte de păcat. Căci inima aceasta curată a ajuns de nemairecunoscut după căderea în noroiul şi stricăciunea nelegiuirilor în care s-a tăvălit după aceea.
#100EsențeDuhovnicești – 74
Jertfa este singurul mijloc de convingere despre credința cuiva. Atâta ești credincios câtă jertfă poți da. Cine nu se poate jertfi pe sine, nu va convinge niciodată pe nimeni. – Traian Dorz
Fratele Faimuță – Traian Dorz
În toamnă, când lipsurile ajunseseră într-o formă şi mai gravă, am organizat aducerea copiilor şi repartizarea lor pe la familiile noastre. Zile şi săptămâni am avut casele noastre ca nişte aziluri de noapte, pline de fraţi şi surori cu copii mici sau mai mărişori, bolnavi şi flămânzi, care stăteau la noi până când puteau fi împărţiţi. Toate încăperile caselor noastre erau golite de tot, apoi umplute cu aşternuturi de paie pe jos. Acolo dormeam cu toţii, împărţind împreună şi pâinea şi locul pe care îl aveam. Cât de necăjiţi, şi totuşi cât de fericiţi ne simţeam, înfrăţiţi astfel!
#100EsențeDuhovnicești – 73
Evanghelia se adresează în primul rând inimii. Iar inima se poate cuceri numai cu foc de dragoste, de nesfârşită milă şi bunătate… – Pr.Iosif Trifa
Mărturisirea Domnului în închisoare – Traian Dorz
Din nou am fost mutați cu alții, între care acum nu mai erau frați.
Atunci mi-am îndreptat toată inima și munca spre mărturisirea Cuvântului Sfânt între sufletele noi cu care ajunsesem. Erau între ei mulți care doreau după Dumnezeu.
El era la început la Dumnezeu – Traian Dorz
„El era la început la Dumnezeu” (Ioan 1, 2)
Fiind Unul cu Tatăl, Domnul nostru Iisus Hristos a fost totdeauna Una cu Dumnezeu în Ființa și lucrarea Sa. N-a fost un timp când să fie altfel. Întruparea Sa în firea omenească n-a influențat scăzând întru nimic firea Sa dumnezeiască prin care era una cu Dumnezeu și Dumnezeu permanent. În firea omenească S-a întrupat prin puterea pe care o are de a-Și supune legile cărora, oamenii, prin firea lor sunt supuși.