Miluieşte-mă, Dumnezeule – Traian Dorz

Psalmul 51, versetul 1

Acest minunat psalm al pocăinţei sincere şi al mărturisirii depline înaintea lui Dumnezeu cuprinde în el cele trei stări prin care trebuie neapărat să treacă sufletul care se trezeşte cu adevărat din înşelăciunea păcatului său, sufletul care îşi vede starea sa căzută şi nenorocită în care l-a dus căderea în păcat şi ascultarea de plăcerile pierzătoare de suflet în care îl cufundă satana prin desfrânarea trupească şi care vrea să vină la Dumnezeu.

Cel dintâi lucru pe care îl face sufletul îngrozit de starea în care se trezeşte este un strigăt deznădăjduit spre mila lui Dumnezeu, ca mila lui Dumnezeu să se îndure de el. Mila lui Dumnezeu, mila Lui cea mare, mila cea cu mulţime de îndurări să-i şteargă fărădelegile şi să-i cureţe păcatul… Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare dorinţă pe care o strigă cu lacrimi şi cu suspine de sub povara care îi zdrobeşte sufletul, simţind toată greutatea fărădelegii, şi toată usturimea ruşinii, şi toată mustrarea urâciunii pe care a făcut-o.

O, ce amar, dar şi ce binecuvântat lucru este trezirea sufletului din păcatele sale! Ce amare lacrimi de căinţă pentru nebuniile căderii sale în înşelăciunea păcatului, dar şi ce binecuvântată împăcare cu Dumnezeu aduce această trezire mântuitoare. Nimeni n-a putut ajunge la naşterea din nou în alt fel decât aşa, niciodată. Nimeni n-a putut ajunge în alt fel la dobândirea unei inimi curate şi a unei vieţi sfinte, decât prin această trezire sfântă.

O, suflet pierdut de frate sau de soră, tu, care ai căzut, ca şi mine şi ca toţi ceilalţi semeni ai noştri, în înşelăciunea păcatului şi care mai trăieşti, poate, încă şi acum în această grozavă pierzare, trezeşte-te şi tu! Trezeşte-te şi te uită cutremurat în ce robie şi în ce primejdie te afli: un păcat de moarte sau mai multe te apasă. Repetatele tale păcate şi pofte ca nişte lanţuri ţi-au legat sufletul şi trupul, târându-l spre iad, în ruină şi în ruşine veşnică. Tot sufletul şi trupul tău sunt înlănţuite cu pofte şi păcate de către ucigaşul satana care te duce la pierzare. Iar tu mai atragi cu tine şi după tine, în acelaşi abis, încă şi pe alţii, împovărându-ţi conştiinţa ta cu sângele lor. Trezeşte-te, până când nu va fi prea târziu!

Chiar tu, care citeşti aceste rânduri, eşti acela căruia Cuvântul trezitor ţi se adresează, chiar și tu să te trezești! Nu te gândi și tu, ca împăratul David când îl mustra profetul, că cel vinovat este altul (2 Samuel 12, 5-7) nu te grăbi să judeci cu asprime faptele altora… ci pe tine însuți te judecă, pe tine însuți te osândește, pe tine însuți te vezi! Fie că ai săvârșit un singur păcat mare care îți apasă conștiința pe care nu-l mai poți uita, fie că, fără să fi făcut unul asemenea, ai săvârșit nenumărate altele pe care le fac din obișnuință cei care beau, fumează, înjură, clevetesc, mint, fură, lăcomesc, desfrânează, fac toate celelalte astfel de lucruri (Romani 1, 19-32), — tu trebuie să fii încredințat că ești în pierzare din cauza acestora.

TREZEȘTE-TE! Toate aceste păcate zilnice repetate s-au închegat ca o singură lespede uriașă și grea, apăsându-ți conștiința cufundându-ți sufletul în adânc. Trezește-te acum și privește cu groază la prăbușirea ta… Agață-te cu disperare de unica ta salvare: Mila lui Dumnezeu cea mare. Și, după mulțimea îndurărilor Lui, cheamă-L în ajutorul tău, strigând cu sufletul plin de pocăință, cu ochii plini de plâns: Ai milă de mine, Dumnezeul meu, ai milă de mine! Și după mulțimea îndurărilor Tale arătate față de noi prin Jertfa Crucii Preaiubitului Tău Fiu, Domnul Mântuitorul nostru Iisus Hristos, șterge fărădelegile mele și de păcatul meu curățește-mă, Te rog, Doamne!…

Preadulcele meu Mântuitor, Iisuse Doamne, Care, în locul meu și pentru păcatele mele, ai suferit Crucea și moartea, iartă-mi și-mi șterge cu Sângele Tău vinovăția păcatelor mele! Și după cum Tu ai înviat din morți, înviază-mă și pe mine la o viață nouă și fericită, trăită cu Tine și pentru Tine. Preasfinte Duhule al Vieții și al Luminii, Te rog pecetluiește cu puterea Ta dumnezeiască trezirea și întoarcerea mea. Și mă păstrează până la moartea mea treaz și ascultător de voia Ta cea sfântă, ca să nu mai cad niciodată în păcat, ci să mă ridic mereu spre fața Ta Sfântă. Amin.

Traian Dorz, Hristos – Comoara Psalmilor, vol. 3