Pe data de 11 iunie, în satul Mizieș (BH) a avut loc Adunarea de Comemorare a fratelui Traian Dorz.
Frați și surori din toată țara și nu numai s-au strâns pentru câteva ceasuri în jurul mormântului fratelui Traian Dorz pentru a-l comemora pe cel ce a fost psalmistul Golgotei și înaintaș de preț în lucrarea Oastei Domnului.
Pe data de 20 Iunie 1989, poetul și fratele Traian Dorz și-a încheiat alergarea în mod strălucit în brațele Domnului Iisus.
La 27 de ani de la acest eveniment, vă invităm să vizionați adunarea de priveghere din data de 22 Iunie 1989 și înmormântarea la care au participat mii de frați veniți din toate colțurile țării ca să mărturisească cât de mult bine le-a facut Domnul prin trimisul Său, Traian Dorz.
Dacă e să las un Testament pentru Oaste și frații ostași, apoi acela este de la I Corinteni 2, 2: Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Iisus şi pe El răstignit. Pr. Iosif Trifa
Când Duhul Sfânt a venit peste apostoli, ei au vestit cu putere pe Iisus ce răstignit și înviat cu atâta stăruință încât, în scurt timp umpluseră Ierusalimul și lumea cu acest Nume. Ei au ridicat în fața ochilor mulțimii pe Hristos cel viu, pe Iisus Biruitorul, vestind în El, mântuirea de păcate.
Înainte de a pleca din mijlocul alor Săi, Mântuitorul a căutat să-i mângâie dându-le făgăduința Duhului Sfânt, prin care El va fi cu ai Săi în veac. Astfel, El pleacă și totuși rămâne. El va lipsi și totuși va fi mereu prezent. Ei nu-L vor vedea și totuși va fi cunoscut și bine cunoscut.
Da, El rămâne cu ai Săi, prin Duhul Sfânt. Duhul ne descoperă fața lui Isus Hristos. Predica Lui este una singură: cunoașteți-L pe El, primiți-L pe El, credeți în El, urmați-L pe El!
Trezește-te ‘nainte de-a fi venit ispita
Cât șarpele nu-i încă, nici mărul cu venin.
Căci după ce-ai primit-o și ți-a trecut clipita,
O poți tot plânge veșnic și tot scălda-n suspin.
Trezește-te ‘nainte de-a fi venit sfârșitul,
Să n-aștepți pân’ la moarte și până prea târziu.
Aţi citit cap. 8 din epistola către Romani? Aici este arătată viaţa în Hristos, viaţa plină de har şi putere pe care credinciosul o are în Hristos Iisus Mântuitorul său.
Dar, întrebarea este: poate fiecare din noi – şi cei mai slabi dintre noi – să aibă plinătatea vieţii în Hristos, aşa cum este arătată în acel capitol din Biblie? Cuvântul lui Dumnezeu ne încredinţează, că da, se poate. Dovada o găsim în foarte multe locuri din Scriptură. Iată două: „ Eu am venit ca oile mele să aibă viaţa şi s-o aibe din plin” (Ioan 10).
În limba nemțească este o carte vestita de minciuni: „Isprăvile vânătorești ale baronului Münchausen„. Între ele este și una cu tâlc sufletesc. Odată, spune baronul vânător, dădusem într-o mlaștină. Toate încercările mele să scap erau zadarnice. Mă cufundam până la piept. Atunci îmi veni în gând o scăpare.
Când vezi un lucru oarecare întrebi cine şi pentru ce l-a făcut? Despre o lucrare oarecare întrebi ce rost are şi cine-i pornitorul ei. Şi dacă cercetezi deaproape, vezi că toate au rost şi un un scop. Şi dacă în cele pământeşti este aşa, cu atât mai mult în cele duhovniceşti unde pornirile vin din alt tărâm decât cel văzut.
De unde? Prin cine? De ce? S-au auzit şi se aud întrebări şi cu privire la lucrarea duhovnicească a Oastei Domnului. Este de sus, ziceau unii. Este de jos spuneau alţii.
Fratele Vasile Lavu s-a născut în comuna Cărpiniș din județul Sibiu, la 12 aprilie 1924.
De copil a plecat ca muncitor la minele din Petrila, județul Hunedoara, unde a învățat meseria de lăcătuș, lucrând cu hărnicie și multă pricepere în așa fel, încât a câștigat de la început prețuirea și dragostea superiorilor săi. S-a căsătorit în august 1950 cu sora Florica.
Colaj de poezii de Traian Dorz recitat de Pr. Gheorghe Gogan la adunarea de priveghere a fratelui Traian din casa de la Mizieș (BH), în seara de 21 Iunie 1989.
Sfânt pământ ce zămislești
Doina și Martirii,
‘nalță-le spre zări cerești
imnele iubirii;
