Cel ce locuieşte în ceruri – Traian Dorz

Psalmul 2, versetul 4

Ce zadarnică şi vrednică de râs este toată lupta organizată de vrăjmaşii lui Dumnezeu împotriva Lui! Oricât de bine ar fi pusă la punct organizarea ei şi oricât de susţinut ar fi dusă, nimic nu este un mai zadarnic şi un mai nebunesc lucru decât lupta împotriva lui Dumnezeu şi a Unsului Său Sfânt, Iisus Hristos. Pentru că totdeauna lupta aceasta este sortită unui sigur şi ruşinos faliment. După ce vrăjmaşul îşi descarcă toate armele urii sale teribile şi costisitoare, când se împrăştie fumul lor, Cetatea credinţei şi adevărului dumnezeiesc apare şi mai întărită, iar temeliile ei, şi mai strălucite.

Zadarnice au fost toate prigoanele împotriva Bisericii şi a Bibliei, toate rugurile şi torturile, toate interzicerile şi urmăririle, toate combaterile şi diversiunile organizate împotriva învăţăturii şi Numelui lui Iisus Hristos.

După fiecare val al acestora, puterea înnoitoare şi vie a lui Dumnezeu a făcut ca Adevărul şi Credinţa Lui să iasă mai puternice şi mai curate din ele.

El Însuşi, Cel Care locuieşte în ceruri, are grijă de aceasta. Şi El va veghea totdeauna cu grijă asupra Bisericii Sale şi asupra tuturor vrăjmaşilor Săi.

Dumnezeu vede bine tot ce se organizează în contra Lui şi alor Lui. Ştie bine de toate consfătuirile şi de toate hotărârile puse la cale în aceste consfătuiri. El îngăduie ca multe dintre aceste hotărâri să ajungă la o parte din realizare, dar numai atâta cât este în folosul duhovnicesc şi veşnic al credincioşilor Săi sau al Lucrării Sale, ca să se împlinească tot ce a fost spus mai dinainte, prin preştiinţa lui Dumnezeu. Dar niciodată Dumnezeu nu va îngădui ca vrăjmaşul să-şi realizeze nimic mai mult din planurile lui peste această margine.

Îndată ce vrăjmaşul a ajuns această limită, Dumnezeu, cu uşurinţă, va spulbera tot ce s-a uneltit împotriva Lui. Iar rezultatul va fi tocmai contrariul celor plănuite.

Căci una din pedepsele date diavolului este tocmai aceea de a vedea renăscând mereu şi mai frumos ceea ce el credea că a nimicit. Şi înălţându-se mereu şi mai puternic ceea ce el luptase să dărâme.

De aceea să nu vă temeţi niciodată, voi, care credeţi în Numele Dumnezeului Celui Viu şi în Numele Hristosului Său, voi, care luptaţi în Oastea Domnului Iisus Hristos, Cel Veşnic Biruitor!

Oricât de lungă şi de grea ar fi apăsarea şi lupta voastră, Cel Care este Viu şi Biruitor în vecii vecilor veghează şi-i va pune capăt strălucit pentru voi. Nu vă temeţi!

Oricât de greu şi lung ar fi chinul vostru, să nu vă temeți. Căci Cel care locuieşte în ceruri vă vede şi pe voi şi pe Chinuitorii voştri. În mâna Lui este şi puterea lor şi puterea voastră. Iar grija Lui pentru voi nu va îngădui să vi se întâmple decât atâta cât vă este necesar spre bine. Chiar dacă atunci, din pricina necazului vostru, voi nu puteţi nici întrezări aceasta.

Vrăjmaşii lui Dumnezeu îşi vor primi la timp şi răspuns şi plată pentru faptele lor. Autoritatea şi Numele lui Hristos vor ieşi mai strălucitoare. lar credincioşii Lui vor învăţa din fiecare încercare să se bucure cu teamă sfântă, încredinţaţi prin chiar experienţa aceasta nu numai de dreptatea desăvârşită a Înfricoşatului Dumnezeu răsplătitor, ci şi de seriozitatea şi curăţia în care trebuie să umble acela care păşeşte pe un teren sfânt. În toate zilele sale. Căci focul nu cruţă gunoaiele. Nici chiar când sunt în locul sfânt. Ba chiar cu atât mai mult pe acelea care sunt acolo!

Slavă veşnică Ție, Cel Atotputernic şi Sfânt, Care locuieşti în ceruri, Dumnezeul şi Tatăl nostru, împreună cu Unsul Tău Cel Sfânt, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Traian Dorz, Hristos - Comoara Psalmilor, vol. 1