Poate că tu te bucuri când poţi să înşeli, să nedreptăţeşti, să furi, să minţi, să-i păcăleşti pe alţii şi să râzi de ei. Când îi poţi atrage să facă răul – şi nu când îi vezi umblând să facă binele. Atunci mai bine întristează-te.
Slăvit să fie Domnul!
A trecut aproape un an de când Domnul a chemat Acasă pe unul din cei mai dragi cântăreți ai Golgotei, fratele nostru Paul Asandei.
Cât dor ne este să cântăm acele cântări alese cu melodii sublime: Cireșul inflorit, Puiul tati, pui, Iisuse, bunul meu Păstor și câte altele.
În amintirea lui și pentru a ne uni vocile celor ce am rămas cu ale celor ce au plecat, familia Asandei vă invită la o părtășie sfântă cu toți cei care l-am iubit și nu l-am uitat pe fratele Paul, sâmbătă, 15 februarie, la casa praznicală din curtea bisericii Sf. Dimitrie – Săvinești, jud. Neamț, începând cu ora 13:30.
Vă așteptăm cu drag ca împreună, prin cântări, lacrimi și îmbrățișări, să ne alinăm DORUL după cei dragi ai noștri!
Familia
Anul acesta am decis să studiez viaţa Părintelui Iosif încă o dată. M-am gândit că poate învăţ ceva nou sau ceva care poate să mă ajute să înţeleg mai bine activitatea lui şi sentinţa dură pe care a primit-o. Ca să fac asta, am revăzut filmul documentar şi am citit din câteva cărţi: „Preotul Iosif Trifa, o viaţă de propovăduitor al lui Hristos”, „Ce este Oastea Domnului” şi „Istoria unei jertfe”. După aceea, am stăruit asupra unui text din Noul Testament ca să supun lucrarea Părintelui Iosif unei analize biblice.
Cereți, și vi se va da… bateți și vi se va deschide. (Luca 11, 9).
Cereți şi nu căpătați pentru că cereți rău (Iacov 4, 3).
Nu ştiţi ce cereți (Marcu 10, 38).
E adevărat că cei mai mulţi tineri care au sfârşit rău au sfârşit aşa pentru că au început rău. Din cea mai fragedă copilărie părinţii lor nu le-au dat nicio educaţie bună, iar în viaţa lor de familie n-au văzut decât fapte şi vorbe rele.
„În vremea aceea, trecea Iisus prin Ierihon. Şi iată, un om, anume Zaheu; şi acesta era mai-marele vameşilor şi era bogat. Şi căuta să-L vadă pe Iisus cine este, dar nu putea de norod, că era mic de stat. Şi, alergând înainte, s-a suit într-un dud, ca să-L vadă pe El, că pe acolo avea să treacă. Şi dacă a venit la locul acela, căutând Iisus, I-a văzut pe dânsul şi i-a zis lui: Zahee, grăbeşte de te coboară, că astăzi în casa ta Mi se cade să fiu.
...Urmat e-n veac cel uns cu harul
De rob și-apostol lui Hristos.
(Traian Dorz)
În 12 februarie, se vor împlini 82 de ani de la trecerea în Veșnicie a părintelui nostru Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului. Cei din vremea lui s-au dus cu toții. Au rămas cei din familia duhovnicească să-i comemoreze plecarea din această lume.
Venirea Domnului nostru Iisus Hristos, şi Învierea Morţilor, şi Judecata Veşnică a tuturor oamenilor, acestea sunt cele trei mari evenimente cu care se va deschide şi va începe strălucita Împărăţie a lui Dumnezeu, – care nu va mai avea apoi sfârşit niciodată.
Dacă sub Vechiul Aşezământ avea atâta însemnătate felul cum omul trebuia să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu în Locaşul Său de închinare, cu cât mai însemnat lucru este acum felul în care slujitorul – ispravnic al Tainelor lui Hristos – şi credinciosul adevărat trebuie să se înfăţişeze înaintea Lui!
Duminică avem la rând evanghelia celor zece leproşi pe care i-a tămăduit Iisus Hristos, dar numai unul dintre ei s-au întors să-I mulţumească. „Dar cei nouă unde sunt?” – a întrebat Domnul. (Citiţi pe larg această evanghelie la Luca 17, 12-19).