Noi toți vom fi aduși odată
la Judecata lui Hristos
și-atunci o să-și primească plată
și cel drept, și cel păcătos.
Și cărțile vor fi luate
– și orice fapte-a fiecui,
și vorbele-adunate, toate,
vor cere răsplătirea Lui.
Resurse
Aur și zgură (II) – Traian Dorz
Cei care iubesc păcatul și trăiesc în păcat doresc să-L știe pe Dumnezeu cât mai departe de ei, pentru că, știindu-L pe El cât mai departe, ei cred că pot face ce vor și pot umbla cum le place.
Cel mândru mai degrabă se leapădă de orice lucru sfânt decât să se lepede de păcatul său. Omul mincinos spune lucrurile nu numai cum nu sunt, ci și cum ar vrea el să fie.
Hristos i-a trimis și îi trimite fiecărei generații de oameni, prin prorocii Săi, Cuvântul Adevărului Său Sfânt; fiecărui popor, fiecărei limbi, fiecărei cetăți și fiecărui templu… (Matei 28, 20). Iar când vor tăcea toți prorocii acestora, pietrele lor vor începe să strige după ei (Luca 19, 40). O, ce grai înfricoșat va fi graiul pietrelor!
Aur și zgură (I) – Traian Dorz
Dacă n-ai zgură, fii sigur că Domnul nu te pune în foc. Dacă este în tine vreun păcat care trebuie ispășit sau vreo slăbiciune care trebuie înlăturată, e mai bine să fii curățit acum decât să fii ars în veci. Spre a rămâne numai aurul curat al vieții tale în Hristos.
Adevărul te face superior, oricât ai fi de simplu, când te ții în umblarea și mărturisirea lui sfântă. Și te face puternic, oricât ai fi de slab. Minciuna te coboară te face inferior, oricât ai trece de înțelept și de serios… Și te prăbușește în ridicol, oricât te-ai crede de tare.
O singură iubire-i mare – Traian Dorz
O singură iubire-i mare
aproape ca a lui Hristos,
iubirea mamei, care are
același duh și chip frumos;
– cinstiți iubirea-nlăcrimată
a mamei care v-a născut,
punând pe fața ei curată
cel mai duios și drag sărut!
Toate își au vremea lor – Pr. Costel Căuș
”Toate își au vremea lor și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui”. Cu aceste cuvinte începe capitolul trei din cartea Eclesiastul. Acesta este un adevăr important, aplicabil atât în lucrurile pământești cât și în cele duhovnicești și de aceea, meditând asupra lui, ne este o lumină călăuzitoare de mare folos pe cărarea mântuirii, ferindu-ne de multe primejdii.
Adevărul că toate își au timpul lor îl constatăm în multe împrejurări din viața pământească: nașterea și moartea își au fiecare timpul lor, la fel copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrânețea, sau aratul, semănatul și seceratul, sau munca și odihna și așa mai departe. Însă aplicabilitatea acestui adevăr în domeniul duhovnicesc este cu atât mai importantă cu cât sufletul și viața veșnică sunt mai importante decât trupul și viața pământească.
Nu dezbrăcați armura – Traian Dorz
Nu dezbrăcați armura căci lupta-i încă-n toi,
păcatul dă atacuri mai crâncene spre noi.
Din adevăr, mijlocul, nicicând să nu-ți descingi,
dreptaru-nvățăturii te va-ndruma să-nvingi.
Cu platoșa dreptății mereu stai îmbrăcat,
minciuna și desfrâul te-atacă ne-ncetat.
Lângă Cuvântul Lui Dumnezeu (II) – Pr. Iosif Trifa
“Că din inima oamenilor ies gândurile cele rele: preacurviile, uciderile, furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, înverșunările, hula, trufia, nebunia”(Marcu 7, 21-22).
“Fericiți sunt cei curați la inima”… (Matei 5, 8).
Cu toate prilejurile, Mântuitorul Hristos a arătat că din inimă ies în lume, ca dintr-un izvor, cele bune ca și cele rele. “Din belșugul inimii vorbește gura”, zicea Mântuitorul (Matei 12, 34). Cele bune ies din belșugul unei inimi curate și sănătoase, iar cele rele ies dintr-o inimă bolnavă și stricată. În evanghelia de duminică, Mântuitorul aseamănă inima omului cu pământul cel bun și cel rău, așa după cum primește sau nu sămânța dumnezeieștilor învățături.
Înaintași și urmași (II) – Traian Dorz
Sã ne ridicãm cu toatã încrederea, toate rugãciunile şi toate strigãtele noastre, toate lacrimile şi toate sfâşierile inimilor noastre îngrijorate de viitorul Lucrãrii Domnului, spre Dumnezeu, ca s-o izbãveascã El. Sã-L chemãm sã vinã El, Domnul Însuşi, cu toatã graba, în apãrarea Cauzei Sale contra stricãtorilor şi în sprijinul Lucrãrii Lui… Sã-şi facã El dreptate Numelui Sãu batjocorit, aducând totdeauna izbãvira şi biruinţa şi Lucrãrii Sale şi Cauzei Lui. Atunci când Domnul Îşi va înãlţa Numele Lui, vor fi înãlşţaţi şi cei ce-L iubesc.
Când El Îşi va elibera Cuvântul Sãu, vor fi liberi şi cei ce-L mãrturisesc.
Adunarea anuală a Oastei Domnului, Suceava, 3 Martie 2018
Adunarea anuală a Oastei Domnului din localitatea Suceava, a avut loc la Casa de Cultură a Sucevei în data de 3 Martie 2018.
Tema adunării a fost: EL a fost trimis ca să aducă împăcarea… (II Corinteni 5, 18b -19)
Adunarea a fost transmisă în direct pe www.oasteadomnului.info.
Înaintași și urmași (I) – Traian Dorz
Dumnezeu nu va uita niciodată pe marii înaintași ai Soliei Sale către Omenire, pe acei binecuvântați bărbați vrednici ai credinței Lui, care L-au iubit pe Domnul atât de mult și au făcut atâta pentru El. Din pricina acestor înaintași, Dumnezeu a făcut față de toți urmașii lor, un legământ de veșnică bunăvoință (Exod 20, 6). Să nu-i uităm nici noi, fiindcă este sfântă porunca: Aduceți-vă aminte de ei…
Faptele credinței marilor noștri înaintași și meritele părinților noștri credincioși, au ajuns nu numai temeiul pentru care Dumnezeu i-a înălțat și binecuvântat pe ei înșiși, pe acei care le-au avut aceste fapte și merite. Cu ele devin, apoi, un veșnic temei pentru care sunt primiți, ascultați și ajutați și toți urmașii acestora.