Se duc pe rând, Iisuse – Traian Dorz

Se duc pe rând, Iisuse, acei ce te-au iubit
dar, veșnic fericită, iubirea Ta rămâne,
se duc cei sfinți, dar harul rămâne strălucit
din ieri în azi, același, apoi din azi în Mâine…
Doar Tu, Iisus, rămâi ca-ntâi din ieri în azi Același, apoi din azi în Mâine…

Se-nchid, Iisuse, ochii ce Te-au privit pe rând,
dar dragostea rămâne tot tânără, ca Tine,
îngheață-odată gura ce-a sărutat plângând,
dar dorul Tău rămâne la rândul care vine!
Doar Tu rămâi, Iisus, ca-ntâi și dorul Tău rămâne la rândul care vine!

Se uscă mâine mâna ce-mbrățișează-az’,
îmbrățișarea însă va rămânea întruna,
se ruinează maluri ce-au curs al ei talaz,
doar unda ei cea dulce va curge-ntotdeauna!
Dar Tu rămâi, Iisus, ca-ntâi și unda Ta cea dulce va curge-ntotdeauna!

O, las’ să treacă vecii să nici nu-i numărăm,
să ne-mbrăcăm murirea cu chipul Nemuririi,
ca În-afara-Vremii în veci și-n veci să stăm
nedespărțiți, Iisuse, sub razele iubirii…
Da Tu rămâi, Iisus, ca-ntâi și-n Tine vom rămâne sub razele iubirii!…