Arhive: Audio

Pe unde-am mers – Traian Dorz

Pe unde-am mers, Iisuse, alături amândoi
s-a prefăcut, pietrișul, ca pajiștile moi
și toți câți vin în urmă pot merge-acum cântând
picioarele rănite se vindecă trecând…

Unde-am căzut cu-o cruce, e-un cântec și-un izvor
să vindece-o iubire, să stâmpere un dor
și câți ajung acolo, ar sta uitați mereu
căutând spre frumusețe, plângând spre Dumnezeu.

Plăteşti odată tot – Traian Dorz

Plătești odată tot ce faci – și tot ce n-ai făcut
mai cu ușor dacă nu știi, – mai greu dac-ai știut
plătești păcatul nefăcut, – plătești cel făptuit
mai cu ușor acuma viu, – mai greu dac-ai murit.

Prietene, sunt veacuri – Traian Dorz

– Prietene, sunt veacuri de când un chip de fum
a scris aceste lacrimi ce tu le cânți acum.
Demult e iar țărână condeiul ce le-a scris
și visul ce le-atinse, demult e iarăși vis.

S-a reîntors în sine cuvântul liniștit
ca raza iar în floare când fructul s-a-mplinit,
ca norul iar în mare când rodul și-a adus
– dar Harul și Iubirea din ele n-au apus.

Să-ntâmpin veșnicia – Traian Dorz

Să-ntâmpin Veșnicia
cu drag, ca pe-o iubire
a cărei sărutare
o caut de prea-ndelung,
ca pe un soare nordic
spre-a cărui strălucire
mă-ntind de-atâta noapte
cu sufletul s-ajung.

Purtătorule-al Luminii – Traian Dorz

Purtătorule-al luminii
care-ai fost trimis din cer
ca să scoți din întuneric
calea celor care pier,
nalță tot mai sus făclia
care ți s-a dat s-o duci
ca să vadă toți nainte
calea luminoasei Cruci.

Puterea rădăcinii – Traian Dorz

Puterea rădăcinii din care-ai odrăslit
te face să fii rodnic, înalt și neclintit.
Prin ea învingi furtuna,
prin ea te nalți frumos
– când ea e sănătoasă,
și tu ești sănătos!

Desprins de rădăcină și rupt de naintași,
nici tu n-ai nicio vlagă și nici ai tăi urmași,

Puține-s zilele – Traian Dorz

Puține-s zilele pe care le-am risipit nepăsător
dar cât aș vrea ca nici acestea
să nu-mi întunece-amintirea.
Puține-s urmele vieții ce nu le pot privi ușor
dar cât de mult aș vrea, niciuna,
să nu-mi fi fost
și nicăierea.

Răbdare – Traian Dorz

Răbdare, o încă puțină răbdare!
– sus ochii și gândul și brațul și pașii:
Slăvita Cetate Cerească răsare
iar cea mai frumoasă și sfântă intrare
e-aceea prin care te nalță vrăjmașii.

Răbdare în chinuri și-n lipsă răbdare,
în zbucium, în lupte și-n dorul fierbinte!
– Pe fața brăzdată de lacrimi amare
vor cerne lumină, răsfrângeri de soare
din Slava ce vine… privește ‘nainte!

Rămâi același – Traian Dorz

Rămâi același când stai bine
fii credincios și-ascultător
căci starea asta pentru tine
e-un adăpost mântuitor.
Dar nu mai rămânea același
când ești necredincios și rău
căci starea asta este iadul
și-osânda sufletului tău.

Rămâi la datorie – Traian Dorz

Rămâi la datorie
ne-nvins și treaz, rămâi
pe veci, acolo, unde
Hristos te-a pus întâi.

Chemările ispitei
să nu te facă laș.
Nu-i armă ca-nfrânarea
când totul ți-e vrăjmaș.

Top