Păzește-mă Doamne – Traian Dorz

Psalmul 16

Păzește-mă, Doamne, că-n Tine mă-ncred;
Eu zic către Domnul, aleasa-mi iubire:
Tu, Doamne, ești Stânca pe care eu șed,
Tu, Doamne, ești Singura mea fericire.

Și sfinții din țară, poporul curat,
sunt toată plăcerea ce-o am eu pe lume.
Mulți oameni la idoli și zei s-au plecat,
eu nu le-aduc jertfă și nu le pun nume.

Căci Domnul îmi este întregul avut
și-a mea moștenire ce sorțul mi-ndreaptă.
Comoară plăcută la sorți mi-a căzut
și-o scumpă-avuție pe mine m-așteaptă.

Eu laud pe Domnul ce-n veci îmi dă sfat
chiar noaptea-mi dă-n suflet povață curată.
În față pe Domnul Îl am necurmat;
când El mi-e de-a dreapta, nu cad niciodată.

De-aceea sunt vesel și-n veci bucuros,
în suflet mi-e cântec și-n trup liniștire,
Tu n-ai să-mi lași duhul în noaptea de jos
și n-ai să îngădui să văd putrezire.

Tu, Doamne-arăta-mi-vei a vieții cărări
că-n fața Ta Sfântă e-n veci bucurie,
mereu tot mai scumpe și noi desfătări
la dreapta Ta fi-vor pe veci de vecie.