O, apără-ți steagul! – Traian Dorz

O, apără-ți steagul cu orișice preț
că-n el e izbânda și ținta credinței.
Cât steagul se nalță și arde măreț,
luptăm și răzbatem crezând biruinței.

O, apără-ți steagul oricine-i acel
ce-l ține și nalță în fața oștirii
că-n steag e nădejdea – să lupți pentru el
păstrându-ți cu frații tăria unirii.

O, apără-ți steagul! – cât steagul e sus
în el e izbânda aprinsă și tare.
Când steagul se pierde, puterea s-a dus,
ne pierdem cu toții și țara ne moare.

O, apără-ți steagul! – netrebnic e-acel
ce steagu-și trădează lovind purtătorul.
O, steagul să-ți aperi, să mori pentru el
păstrând unitatea, salvezi viitorul.

O, apără-ți steagul că orice vrăjmaș
în steag dă cu pietre și-n cel care-l ține.
De steag să te-alături, nicicând să nu-l lași
– când steagul ți-l aperi, te aperi pe tine.

Hristos ne e Steagul, Lucrarea ni-e scut,
iubirea-i puterea și cerul ni-e țel.
Când apăr acestea, Hristos mi-e avut
și-o veșnică Slavă m-așteaptă la El!