Iisuse, mergi cu mine – Traian Dorz

Iisuse, mergi cu mine pe-oriunde mă trimiți,
atunci și eu oriunde mă duc cu voie bună
și tot de-același Lazăr vom fi-amândoi primiți,
și tot de-același Iuda, vânduți vom fi-mpreună.

Ce fericit, Iisuse, voi sta de veghe când
Tu, obosit, în luntre vei adormi vreodată,
nu m-ar clint nici vântul, nici marea spumegând,
căci luntrea cea cu Tine e-n veci nescufundată.

Frumoasa mea comoară e-aceea din ascuns
ce-am strâns-n-o pâinea dată la mai flămânzi ca mine,
ocările nedrepte plătite-ar fi de-ajuns
prin sfânta fericire că sufăr lângă Tine.

Iisus, mergi mai cu mine atunci când merg lovit
și stai mai lângă mine când stau pe rug de pară,
să nu port altă vină decât că Te-am iubit,
nici altă apăsare decât a Ta povară.

Cu Tine-mi trece iarna mai iute ca o zi
și-mi zboară ca un sunet toți anii de furtună,
și vine Veșnicia în care vom prânzi
sub steaguri și sub raze cu îngerii-mpreună.