Doamne, ajută-mă s-adun – Traian Dorz

Doamne, ajută-mă s-adun
câte-nvăţături se spun
din cuvintele cereşti
la ospeţele frăţeşti.

Şi din tot belşugul strâns,
s-aprind duhul cel mai stâns
şi să ud ce-i mai uscat,
şi să-ntorc ce-i mai uitat.

Şi din tot ce-am strâns mai greu,
să fac dar lui Dumnezeu
un alin suspinului
şi-un sărut străinului.

Şi la cel ce-i mai flămând
să-i dau pâinea mai curând,
şi pe cel mai depărtat,
cel mai iubitor să-l cat.

Să doresc mai dulce scos
spinul cel mai dureros
şi cel mai duios sărut
celui mai adânc căzut.

Ca să fac cum faci şi Tu,
dăruindu-mi sufletu’
pentru buni şi pentru răi,
până vor fi toţi ai Tăi.