Ca un crin în mijlocul spinilor – Traian Dorz

Pentru cine privește din afară, toate sunt la fel. Între fecioare nu vede nicio deosebire, între biserici la fel, între adunări așijderea. Nu este una, este cealaltă, nu se poate aici, el merge la alta. E asta între spini? Fie, el se duce la cea care nu-i. E asta prigonită? Fuge și se înghesuie la cea care este permisă. E asta alungată? O lasă și se alipește de cea care este plăcută acum. E asta săracă și nu-l poate plăti? E smerită și nu îl poate înălța? E străină, e fără relații și nu-i poate promite nimic? Atunci ce folos are el de ea? Și rând pe rând mireasa lui rămâne tot între spini, tot smerită, tot săracă, numai cu Hristos, mirele ei. El care știe că din dragoste pentru El, ea este așa printre celelalte. Și rămâne fericită după oricâte părăsiri numai cu Domnul ei.