Moise v-a dat porunca privitoare la tăierea împrejur; nu că ea vine de la Moise, ci de la patriarhi, şi voi tăiaţi împrejur pe om în ziua Sabatului. (Ioan 7, 22)
Fiecare legământ sfânt are semnul său, care trebuie să rămână neuitat şi respectat până la moarte în viaţa aceluia care l-a făcut.
În poporul iudeu, din clipa când au intrat în planul lui Dumnezeu, pentru ca nimeni din fiii lui niciodată să nu uite că ei au cu Dumnezeu un legământ veşnic, toţi a trebuit să primească chiar în trupul lor şi să poarte pe totdeauna, tăierea împrejur, ca un semn văzut al acestui legământ. De semnul acesta nu vor scăpa niciodată, iar el va fi pentru ei ori binecuvântare, ori blestem, după credinţa sau necredinţa cu care vor ţinea sau vor călca legământul al căror semn l-au primit.
Poporul Noului Testament al Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica Sa, asemeni vechiului Israel, odată primind semnul naşterii din nou şi Numele Său prin Botez şi prin credinţă (Colos. 2, 11-12), tot aşa poartă un semn al acestui legământ pe toată fiinţa sa, cu atât mai însemnat cu cât este nespus mai sfânt şi mai presus decât cel dintâi (Evrei 9, 13-14).
Şi fiecare din cei care îl poartă, trebuie să fie pătruns de cutremurătoarea lui însemnătate şi de veşnica lui însoţire, ori spre slavă, ori spre osândă.
Frate, nu uita legământul pe care l-ai făcut şi al cărui semn îl porţi pe conştiinţa ta, pe amintirea ta, pe viaţa ta, pe toată fiinţa ta, de acum şi din veşnicie.
Chiar dacă tu l-ai călcat şi l-ai uitat, nu l-a uitat Dumnezeu şi nu-l poţi înlătura de pe viaţa ta, căci zilele tale în care l-ai făcut l-au întipărit cu foc şi l-au scris în cărţile din ceruri, iar toate acestea nu ţi se vor mai putea despărţi niciodată de el.
În Ziua Judecăţii zilele tale şi cuvintele tale care sunt în veci semnele legământului tău, te vor osândi înaintea Aceluia cu care l-ai încheiat şi pe care L-ai nesocotit călcându-l.
Iar tu, suflet scump, care l-ai ţinut credincios până astăzi, păstrează-l şi mai credincios până la moarte, căci semnul lui te va transforma pe veci în cunună strălucitoare pentru fiinţa ta. Şi el te va învrednici să stai veşnic la dreapta slavei Domnului tău Iisus.
O Iisuse Doamne, Marele nostru Mijlocitor în Noul Legământ (Evrei 9, 11-15), Te rugăm să întipăreşti şi mai adânc peste toată fiinţa noastră Semnul Legământului Tău, roadele Duhului Sfânt, dovadă că suntem ai Tăi, pentru ca prin plinătatea acestora, să putem mărturisi cu putere credincioşia noastră, faţă de legământul Tău al cărui semn l-am primit şi pentru a cărui curăţie suferim şi luptăm.
Amin.
Traian Dorz, Hristos - Învățătorul nostru
