Iubire! Aceasta o vrea Domnul Iisus de la tine și de la mine. El locuiește în noi prin credință, dar rămâne și lucrează în noi prin iubire (Efeseni 3, 14-19; 4, 15-16).
Toate trec, se vor sfârși; numai iubirea rămâne. Și Domnul nu este mulțumit de noi și cu noi, dacă avem celelalte daruri, dar am părăsit iubirea (Apocalipsa 2, 2-5). De aceea, când ne cercetează, El nu ne întreabă ce isprăvi am făcut, ce fapte deosebite am săvârșit, ci, privindu-ne și punând mâna pe inima noastră, plin de duioșie și sfântă gelozie ne întreabă tăcut: “Mă iubești? – Simone, fiul lui Iona, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?” Așa l-a întrebat Domnul pe ucenicul Său la marea Tiberiadei, după învierea Sa. “Da, Doamne”, a răspuns Petru la cele două întrebări ale Domnului – “Știi că te iubesc!”. Când însă a întrebat a treia oară: “Simone, fiul lui Iona, Mă iubești?”. Cuvântul a sfredelit adânc inima lui Petru, ca orice întrebare pe care Duhul o trimite direct inimii noastre. Și Petru a răspuns: “Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc!”. Și a dovedit aceasta, dându-și viața pentru El.
Cititorule! Ai putea să răspunzi și tu la fel? Și dacă noi vorbim și cântăm despre dragostea Lui, să nu uităm că El ne-a spus: “Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu” (Ioan 14, 23). “Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba. Ci cu fapta și cu adevărul.” (I Ioan 3, 18). Vorbele nu sunt decât vorbe. Ele trebuie să ia trup. Căci Împărăția lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere (I Corinteni 4, 20). Iar această putere stă în iubirea, care este mai tare decât apa, decât focul, decât sabia și decât moartea (Cântarea Cânt. 8, 6-7; Romani 8, 38-39). Ai tu această iubire?
Religiunea lui Iisus este:
O CALE DE VIAȚĂ BAZATĂ PE DRAGOSTE
Ce este religia lui Iisus, religia creștină? Iată o întrebare la care s-au dat cele mai felurite răspunsuri. Dar cine a înțeles prin viața sa creștinismul, acela știe că religiunea lui Iisus nu este numai o formă din afară, ci este “o cale de viață, bazată pe dragoste.”
A te ruga, a cere și a primi necontenit putere de la Dumnezeu și a folosi această putere în fapte de dragoste, aceasta este religiunea lui Iisus. Religiunea curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, scrie apostolul Iacov 1, 27, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor (aceasta-I dragostea) și să ne păzim neîntinați de lume (aceasta-I sfințenia vieții- I Petru 1, 15). Aceasta este religiunea adevărată. Dragostea și sfințenia vieții sunt singurele semne ale adevăratei religiuni. Religiunea aceluia care nu are aceste “semne” în viață nu poate să fie decât falsă.
Dacă cineva se roagă și mărturisește: “Dumnezeu este dragoste”, are toată dreptatea; dar dacă nu coboară această iubire în viață, ceilalți rămân fără folos. Ca bunul Samaritean, Iisus aplică bandaje peste rănile celor în nevoie și face din rugăciuni ceva lucrător și folositor. Dragostea față de Dumnezeu trebuie să ducă neaparat la dragostea de frați și iubirea de oameni.
Ioan Marini, Hrană pentru familia creștină