Psalmul 34, versetul 19
Într-adevăr, de multe ori şi sub multe forme vine nenorocirea asupra omului credincios şi drept, asupra omului care se sileşte să umble numai în neprihănire şi în credincioşie faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni! De multe ori este nedreptăţit un astfel de om şi de multe ori trebuie să sufere înjosiri, prigoniri şi lovituri grele şi mari în viaţa lui, printre oameni. Şi de la ei.
De multe ori vine asupra unui om nevinovat nenorocirea din pricina legilor nedrepte, a pârâtorilor şi a tiranilor, a hrăpăreţilor lacomi pe pâinea lui, pe casa lui, pe libertatea lui, pe puţinul lui cinstit şi drept. De multe ori vine nenorocirea adusă de diavolul prin accidente, prin întâmplări rele şi prin lovituri neaşteptate, spre a-l doborî şi nimici, din pricina credinţei şi ascultării lui faţă de Dumnezeu, pe Care satan Îl urăşte.
De multe ori vine nenorocirea celui drept şi cu voia lui Dumnezeu, ca încercare a credinţei lui, ca şcoală a răbdării lui, ca mijloc de desăvârşire pentru el sau ca prilej de mărturisire cu fapta şi cu răbdarea a voii lui Dumnezeu şi a căilor Lui, în mijlocul celor aflaţi cu el în această nenorocire. Sub orice formă ar veni însă nenorocirea celui drept, ea, până la urmă, va fi schimbată în bucurie. Şi va fi o binecuvântare pentru el, dacă în vremea ei dreptul rămâne drept şi credinciosul, credincios. Dacă sufletul ajuns în nenorocire va înţelege că încercarea aceasta vine de la Dumnezeu sau cu îngăduinţa Lui şi că are numai un scop binefăcător, crezând, dar fără să se îndoiască de binecuvântările care sunt ascunse în ea, îşi pleacă sufletul şi grumazul sub jugul ei, pus de Domnul peste el, credinciosul va fi binecuvântat tocmai prin ea.
Dacă, fără să cârtească, credinciosul îşi va împreuna mâinile în faţa celor ce-l leagă pe nedrept, îşi va da spinarea celor ce-l bat şi îşi va lăsa haina celor ce i-o răpesc…, aşa cum a făcut şi Domnul său (Isaia 53; Matei 26 şi 27; Psalmul 22), el va ieşi biruitor ca Domnul său. Peste omul cel drept pot veni nenorociri de multe ori în viaţă, dar Dumnezeu îl scapă din toate. Peste cel nedrept vine, adesea, numai o singură dată: la moarte, dar din aceasta el nu va mai scăpa veşnic. Nenorocirile celui neprihănit pot fi multe, dar sunt scurte şi trecătoare, iar la urmă sunt schimbate în bucurie şi în răsplată fericită. Pe când nenorocirea celui nedrept este nemărginită şi eternă.
Dragă suflet drept, Domnul nostru Iisus Hristos ne-a spus că în lume vom avea necazuri…, adică multe nenorociri (Ioan 16, 33)… Având atâţia vrăjmaşi, desigur, ne putem aştepta la destule nenorociri…, dar să ştii că pe acestea le vom avea numai aici, în lumea aceasta. Când vom pleca din lume vom fi scăpaţi pe totdeauna de orice necazuri şi primejdii… După aceea ne aşteaptă numai bucuria Lui veşnică (Luca 16, 25). Numai să avem răbdare şi credinţă până atunci. Să nu cădem de oboseală şi de nerăbdare, de cârtire sau de altă ispită.
Doamne Dumnezeul nostru, Cel plin de grijă și de bunăvoință față de toți credincioșii și drepții Tăi, slavă înțelepciunii și dragostei Tale față de toți! Tu știi, Doamne, cât de slabă este inima noastră în fața suferinței și cât de grabnic ne doboară nenorocirea. Îți mulțumim că, pentru binele nostru sufletesc, Tu îngădui multe necazuri în viața noastră. Căci în focul lor mai grabnic și mai cu credință ne temem de Tine… Mai fierbinți sunt rugăciunile și lacrimile noastre, mai smerită inima, mai măsurate cuvintele și faptele, mai înfrânate dorințele, mai serioase chibzuințele noastre atunci… Nu ne scuti de necazurile de care toți ai Tăi au parte, Doamne (Evrei 12, 8), dar în mijlocul lor fii cu noi și ne ajută ca prin focul lor curățiți, la vremea izbăvirii, să vedem mai strălucită Fața Ta și grija Ta față de noi. Amin.
Traian Dorz, Hristos – Comoara Psalmilor, vol. 2
