Psalmul 1, versetul 4
O, ce deosebire cutremurătoare face Cuvântul lui Dumnezeu între cel credincios şi cei necredincioşi!
Între bărbatul fericit prin ascultarea de Dumnezeu şi gloata cea mare şi nefericită a celor care nu cred şi nu ascultă de El.
Pe când despre cel credincios se vorbeşte personal, ca despre o mare valoare, despre ceilalţi se vorbeşte ca despre o gloată, ca despre un număr, ca despre o grămadă, în care nimeni nu are personalitate şi valoare.
Căci aceştia, prin asemănarea păcatelor lor în care trăiesc, au devenit o masă netrebnică, un morman de făpturi, fără merit personal şi fără valoare individuală, cufundaţi în acelaşi noroi în care putrezesc de-a valma sau arzând în acelaşi foc în care se mistuiesc la fel.
Cei răi pot avea acum în lumea aceasta o oarecare greutate în faţa celor ca ei, dar dacă n-au în ei viaţă din Hristos, în faţa furtunii Judecăţii Dumnezeieşti, ei vor fi spulberaţi şi aruncaţi grămadă în locul uitării şi nimicirii veşnice (Iov 21, 7-13; Maleahi 4, 1).
Cei răi pot să ţină acum capul sus, pot să privească dispreţuitor la Dumnezeu şi la «săracii» Lui şi pot să ameninţe şi să lovească pe cel nevinovat, dar vine Ziua în care nu vor şti ce să mai facă şi unde să se mai ascundă (Matei 24, 30; Luca 21, 25).
Ei pot să se războiască acum cu robii Domnului, cei neputincioşi, omeneşte, şi care n-au cum să se apere de răutatea şi de nedreptatea lor, pot să condamne pe cei care n-au nici măcar dreptul cuvântului, ca să se apere de nelegiuirea ce li se face, dar vine Ziua când Dreptul Judecător va mai relua o dată procesele lor şi atunci se va vedea ce cap va mai putea sta în sus, şi ce ochi vor mai putea să-L privească în faţă.
Acum lumea fericeşte pe cei trufaşi. Da, celor răi le merge bine… ei ispitesc pe Dumnezeu şi scapă, dar vine Ziua când se va vedea deosebirea dintre cel care I-a slujit lui Dumnezeu şi cei care nu I-au slujit (Maleahi 3, 15-18).
Acum pot să se fericească, împărţind între ei toate darurile milei şi bunătăţii lui Dumnezeu şi îndepărtând de la ele pe fiii Aceluia Care le dă pe toate acestea numai din iubirea pentru ei.
Dar vine Ziua când acestea toate li se vor lua celor răi şi le va rămâne numai locul celor nerecunoscători (Luca 16, 19-31).
O dragă suflete care citeşti aceste rânduri, ia bine seama la înştiinţările dumnezeieşti din locul acesta!
Alege chiar de pe acum partea cea bună, cum şi-a ales-o Maria (Luca 10, 39-42). Alege partea care nu ţi se va mai lua niciodată, căzând astăzi la picioarele Domnului Iisus cu pocăinţă şi ascultare, spre a-L sluji pe El până la moarte, ca această sfântă şi fericită slujitoare a Lui Hristos.
Îngrozeşte-te şi fugi de sfatul celor răi, de calea celor păcătoşi şi de scaunul celor batjocoritori la care ai fost, în care ai mers şi pe care ai stat sau încă mai stai…
Intră chiar începând de astăzi în sânul Bisericii trăitoare a învăţăturii Domnului şi în frăţietatea luptătoare pentru dragostea Lui. Vino la sfatul celor credincioşi, pe calea celor ascultători, la scaunul celor smeriţi şi temători.
Căci începând în felul acesta Cărarea mântuirii, arătată de la început prin cuvintele Psaltirii, şi mergând statornic şi hotărât până la sfârşit pe ea, vei deveni fericit nu numai când vei intra pe Porţile Veşnice ale Ierusalimului Ceresc, unde ai un loc minunat pregătit ci fericirea ta va începe chiar de azi. Şi va merge mereu crescând în lumină şi în putere. Până se va uni desăvârşit şi veşnic cu Lumina şi Fericirea Veşnică.
Vino şi vezi!
O Doamne Iisuse, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Te rog şi eu să mă ajuţi ca să mă pot smulge cu totul din braţele păcatului şi din grămada celor care merg pe calea pierzării la osânda şi pierzarea cea veşnică. Şi fă-mă prin puterea Ta, Doamne, un copil fericit şi un rob al Tău ascultător.
Mă predau Ție, Dulcele meu Mântuitor, dorind să urăsc păcatul, să urăsc şi să părăsesc sfaturile cele rele, căile cele rele, stările şi scaunele cele rele, pentru ca să mă pot alipi tot mai strâns de Tine şi de acei care vieţuiesc după voia Ta, în Biserica Ta, în fiecare zi şi până la sfârşitul zilelor mele. Ajută-mi, Doamne Iisuse, începutului meu şi hotărârii mele! Amin.
Traian Dorz, Hristos - Comoara Psalmilor, vol. 1
