Un erou al lui „nu mă tem!“: Psalmistul David
În Vechiul Testament, David a atins o culme a lui „nu mă tem!“. Psalmistul David este un erou al lui „nu mă tem!“. Prin toată Psaltirea trece acel minunat răspuns pe care David ştia să-l dea la făgăduinţa lui Dumnezeu: „Nu te teme, căci Eu cu tine sunt!“. Trece acel minunat „nu mă tem!“. Trece cel mai minunat răspuns pe care vreun muritor l-a dat cândva la făgăduinţa lui Dumnezeu: „Nu te teme!“.
La praznicul Naşterii Domnului, «Lumina Satelor» a dat alte şi alte învățături sufleteşti (cei ce au colecţiile foilor le pot citi). Acum vom spune ceva despre magii de la răsărit. O adâncă învăţătură este în istoria celor trei crai de la răsărit. Să o cercetăm puţin.
Program de Crăciun realizat de adunarea Oastei Domnului din Galați, pe data de 18 Decembrie 2022 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați.
Parte din program, sceneta Istoria Nașterii (sceneta în versuri scrisă de sora Nuți Tiber, publicată în revista Cuvânt pentru suflet, nr. 105, noiembrie-decembrie 2022) a fost interpretată de copiii adunării din Galați.
Program de Crăciun realizat de adunarea Oastei Domnului din Galați, pe data de 18 Decembrie 2022 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați.
Parte din program, sceneta Răsplata dărniciei (sceneta în versuri scrisă de sora Nuți Tiber, publicată în revista Cuvânt pentru suflet, nr. 105, noiembrie-decembrie 2022) a fost interpretată de copiii adunării din Galați.
Vechiul Testament e plin cu proorocii despre Naşterea Mântuitorului. Şi cât de frumoase şi mult spunătoare sunt aceste proorocii! Iată, spre pildă, pe cea de la Isaia capitolul 9, versetele 6-7: „Căci prunc s-a născut nouă, un fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui, şi se va chema numele lui Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu biruitor, Părintele veacului ce va să vie, Domn al păcii. Şi mare va fi stăpânirea Lui şi păcii Lui nu va fi hotar”.
Biblia Vechiului Testament este plină cu proorocii despre Naşterea Mântuitorului. Ce minunate şi mult spunătoare sunt aceste proorocii! Iată pe cea de la Isaia 7, 14: „Și va naște Fecioara Fiu şi se va chema numele lui Emanuil, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu”.
Acesta e cântecul cel dulce care trece prin toată Biblia
„Nu te teme!” trece ca un fir roşu prin întreaga Biblie. Pe acest „Nu te teme!” îl pune Domnul în faţa aleşilor Lui şi copiilor Lui, pentru că în acest „Nu te teme!” este începutul biruinţei şi al mântuirii, întocmai precum frica este începutul înfrângerii şi căderii. Pe acest „Nu te teme!” îl îmbie Domnul, ca pe un dar scump, tuturor aleşilor Lui şi tuturor creştinilor luptători şi biruitori.
Prin credință… prin credință
Credinţa adevărată este un lucru mare şi unic. Dacă are cineva o adevărată credinţă, aceasta va fi în primul rând mare şi puternică. Apoi unică, adică una şi pe totdeauna. Neschimbată, vie, sfântă şi veşnică.
Imaginea de mai sus îl arată pe Avram rugându-se pentru cetăţile Sodoma şi Gomora. Dumnezeu S-a arătat lui Avram în chipul celor trei îngeri în formă de călători pe care Avram i-a ospătat la umbra stejarului. „Şi sculându-Se de acolo, cei trei călători S‑au uitat spre Sodoma şi Gomora şi Avram mergea cu Ei, petrecându‑I… Şi a zis Domnul: «Strigarea Sodomei şi a Gomorei s-a înmulţit spre Mine şi păcatele lor sunt mari foarte…» Şi cei doi bărbaţi au plecat spre Sodoma, iar Avram stătea tot înaintea Domnului.
Zis-a Iisus pilda aceasta: „Asemănatu-s-a Împărăţia Cerurilor omului-împărat care a făcut nuntă fiului său. Şi a trimis pe slugile sale să cheme pe cei chemaţi la nuntă, dar n-au voit să vină. Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: «Toate sunt gata, veniţi la nuntă!» Dar ei, nebăgând în seamă, s-au dus: unul la holda sa, altul la negustoria sa. Iar ceilalţi, prinzând pe slugile lui, i-au pedepsit şi i-au omorât pe ei. Şi, auzind împăratul acela, s-a mâhnit; şi, trimiţând slugile sale, i-a pierdut pe ucigaşii aceia şi cetatea lor a ars-o. Atunci a zis slugilor sale: Iată, nunta este gata, dar cei chemaţi n-au fost vrednici! Deci mergeţi la răspântiile căilor şi, pe câţi veţi afla, chemaţi-i la nuntă». Şi, ieşind slugile acelea la răspântii, au adunat pe toţi câţi au aflat şi buni şi răi; şi s-a umplut casa nunţii de cei care şedeau, iar împăratul, intrând să vadă pe cei care şedeau, văzut-a acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă. Şi i-a zis lui: «Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă?» Iar el tăcea. Atunci împăratul a zis slugilor: «Legați-i lui mâinile şi picioarele, luaţi-l pe dânsul şi-l aruncați întru întunericul cel mai din afară; acolo vor fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor; că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi»” (Matei 22, 1-14)
