„Cercetați Scripturile” (Ioan 5, 39)
Sfânta Scriptură este Cartea lui Dumnezeu. Ea s-a scris şi s-a dat oamenilor ca un sfătuitor, îndrumător şi călăuză pentru mântuirea lor. Prin Biblie ne grăieşte Însuşi Dumnezeu. Biblia e Cartea în care sunt scrise gândurile şi voia lui Dumnezeu cu privire la noi. În Sfânta Scriptură sunt arătate lucrările lui Dumnezeu. El Însuşi Se descoperă pe Sine, pentru a Se face cunoscut oamenilor.
Deschideţi Biblia şi-L veţi afla pe Dumnezeu de la cel dintâi rând scris, din cartea Facerii, şi până la cel din urmă cuvânt al Apocalipsei lui Ioan.
Dumnezeu este Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul Bibliei. În paginile ei sunt cuvintele Lui spuse şi insuflate oamenilor. Aici sunt descrise lucrurile şi lucrările Lui. Aici ne este descoperită dragostea Lui pentru noi, arătată prin Jertfa Fiului Său făcută pentru noi.
Dacă n-ar fi Biblia
Dacă n-ar fi această Carte, atunci viaţa sufletului ar fi lipsită de o comoară duhovnicească, de o valoare nemărginită. De aceea a numit-o şi Sf. Augustin „Codul lui Dumnezeu” (cartea legii lui Dumnezeu). O jale fără margini ar fi viaţa oamenilor dacă ar fi lipsiţi de Biblie şi totuşi să vieţuiască.
Lumina vieţii
Domnul Dumnezeu ne-a lăsat în lume această Carte ca pe o lumină care să ne arate calea spre cer. Nimeni nu se poate lipsi de Cuvântul Sfânt fără a cădea în cea mai adâncă noapte a sufletului.
Un mare învăţat, pe patul de moarte, striga celor din jurul său: „Lumină!… Mai multă lumină!…”. El, care în viaţă fusese socotit ca o lumină a lumii, prin ştiinţa sa, la sfârşit striga după lumină.
Da, fiindcă numai „luminile mele”, cum a spus odată un credincios, nu-mi sunt de-ajuns. Luminile noastre se sting la cea mai uşoară bătaie a vântului. Numai Domnul Iisus şi Cuvântul Său este Lumina fără apus, care luminează pe orice om care vine în lume. „Domnul luminează întunericul meu”, spune David.
Fericit cel ce a aflat lumina Cuvântului Scripturii sfinte şi umblă în această lumină. Un astfel de om este un copil al luminii, un om nou, un copil al lui Dumnezeu.
Mântuire pentru toţi
Cât timp a fost în lume, Domnul Iisus i-a învăţat pe toţi şi pe tot locul: în templu, prin case, pe afară, la munte, la mare, în pustie, ziua şi noaptea, cu timp şi fără timp, oriunde, totdeauna. El era dornic şi grabnic de mântuirea tuturor celor pe care-i vedea şi-i întâlnea. El doreşte ca fiecare om să audă cuvântul Evangheliei şi să se pocăiască.
Şi dragostea Lui a purtat de grijă ca şi noi să putem citi şi auzi Cuvântu-I sfânt oriunde ne-am găsi şi orice limbă am vorbi.
Astăzi, Biblia e tipărită aproape în toate limbile pământului, orice om o poate citi şi cerceta. Şi voia Domnului este ca pământul să fie plin de cunoştinţa Lui ca fundul mării de apele ei (Isaia).
În vuietul lumii şi-n întunericul ei, Domnul ne-a lăsat Cuvântul Său ca un dreptar de viaţă (Psalmul 119, 9), ca o lumină (Psalmul 119, 105), ca un sol care să ne aducă pururea aminte de El (Psalmul 119, 55).
Pentru milioane şi milioane de oameni, Biblia a fost şi este hrana cea de toate zilele, izvorul din care scot neîncetat putere şi tărie în lupta pentru împărăţia lui Dumnezeu.
…Şi pentru tine
Cuvântul lui Dumnezeu este şi pentru tine. Tu nu te poţi lipsi de el, oricine-ai fi. Biblia este haina în care se îmbracă cei ce călătoresc spre Patria cerească. Ea este sabia Duhului pe care o poartă cei credincioşi şi se luptă cu ea împotriva diavolului şi ispitelor din lume.
Când e vorba de cunoaşterea lucrurilor „de sus” şi de mântuire, nici cel învăţat, nici neînvăţatul nu poate spune că n-are nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. „Cuvintele Mele zice Domnul sunt duh şi viaţă” (Ioan 6, 63). „Legea Domnului spune psalmul este desăvârşită şi înviorează sufletul; mărturia Domnului dă înţelepciune celui neştiutor; poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii” (Psalmul 19, 7-8). Cu nici un chip nu te poţi lipsi de El.
A te lipsi de Biblie e totuna cu a te lipsi de viaţă, de lumină, de soare. Iar a nesocoti Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă a-L nesocoti pe Însuşi Dumnezeu. Şi cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, zice înţeleptul Solomon (Proverbe 13, 13). Domnul Iisus spune: „Vă rătăciţi neştiind Scripturile” (Luca). Cuvântul Lui ne arată calea mântuirii, dar dacă ne rătăcim prin desişurile păcatului cine poartă vina?… Oare nu noi, cei ce nu ştim şi nu vrem să cunoaştem Cuvântul Lui? „Dacă n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n-ar avea păcat; dar acum n-au nici o dezvinovăţire pentru păcatul lor” (Ioan 15, 22).
A trăi în păcat şi a spune că n-ai ştiut, cât timp ai la îndemână Cuvântul lui Dumnezeu, înseamnă a te osândi singur.
Îndemn
Dacă-L iubeşti pe Dumnezeu… dacă îţi iubeşti sufletul tău şi doreşti să câştigi mântuirea, învaţă să cunoşti „sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Hristos Iisus” (lI Timotei 3, 15). „Cercetaţi Scripturile… în ele aveţi viaţa veşnică” (Ioan 5, 39).
«Armata Domnului Isus Biruitorul», anul 1938, nr. 1, pag. 4
Ioan Marini, Gazetarul credincios
