Să nu rămâi fără credință – Traian Dorz
Să nu rămâi fără credință și să nu uiți al ei sfânt preț,
căci, de trăiești fără credință, îți pierzi folosu-ntregii vieți.
Cel care uită-al ei scump soare, se prăbușește-n iad de viu.
De-acolo ar crede și-ar întoarce, dar cei din iad cred prea târziu…
Să nu taci când vezi adevărul și când îți cere el să-l spui.
Să nu plângi după slava lumii, ce azi o vezi iar mâine nu-i.
Căci, cine tace adevărul, își arde sufletul de viu.
Va plânge-amar în veșnicie, dar cei din iad plâng prea târziu…
Să nu cânți când e vremea jalei și unde-s stările de plâns,
ca să nu pieri pe neașteptate cu sufletul în jale strâns.
Căci, cine cântă-n loc să plângă, va plânge-odată în pustiu.
Și cei ce mor văd adevărul dar cei din iad văd prea târziu…
00:00